Când se constată pe baza unei expertize medico-legale că petentul – condamnat nu suferă de o boală care să-l pună în imposibilitate de a executa pedeapsa, instanţa poate admite efectuarea unei noi expertize medico-legale numai dacă condamnatul depune acte medicale noi, care să contrazică diagnosticul şi concluzia primului raport medico-legal.
Prin sentinţa penală nr.1253/1999, pronunţată de Judecătoria Giurgiu, a fost respinsă cererea formulată de condamnatul F.M. de amânare a executării pedepsei de 3 ani închisoare.
Prima instanţă a reţinut că raportul de expertiză medico-legală, întocmit în cauză, a concluzionat că petentul – condamnat F.M. poate fi tratat în cadrul reţelei sanitare din Direcţia Generală a Penitenciarelor, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prev.de art.453 lit.a C.pr.pen.
împotriva sentinţei penale a declarat apel condamnatul F.M., pentru nelegalitate şi netemeinicie, învederând că suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Prin decizia penală nr.103/20 martie 2000, Tribunalul Giurgiu a respins apelul declarat de condamnat, ca nefondat, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condiţiile prev.de art.453 lit.a C.pr.pen.
împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul F.M., pentru motivul de casare prev.de art.3859 pct.171 C.pr.pen., respectiv, prin hotărârea de respingere a cererii de amânare a executării pedepsei s-a făcut o greşită aplicare a legii, întrucât suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa, solicitând, în acest sens, efectuarea unei noi expertize medico-legale.
Examinând legalitatea şi temeinicia deciziei penale atacate, în raport cu motivul de casare invocat de recurent, şi din oficiu, în limitele celorlalte motive de casare prev.de art.3859 alin.3 C.pr.pen., Curtea a constatat că recursul condamnatului F.M. este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse mai jos.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că afecţiunea de care suferă condamnatul poate fi tratată în cadrul reţelei sanitare a D.G.P., situaţie constatată printr-o expertiză medico-legală. Curtea a apreciat că nu se impune efectuarea unei noi expertize medico-legale, din moment ce petentul-condamnat nu a depus alte acte medicale prin care să contrazică diagnosticul care i s-a pus şi nici concluzia raportului medico-legal.
Pentru aceste considerente, Curtea a respins recursul declarat de condamnatul F.M., ca nefondat. (Judecator Stan Mustata)
(Secţia I penală, decizia nr.606/2000)
