Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 297/A din data de 17.03.2015
Amenda penală. Art. 61 din noul Cod penal.
Stabilirea zilelor-amendă este necesară în eventualitatea incidenței dispozițiilor art. 63 din noul Cod penal, care reglementează înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii și ale art.64 din noul Cod penal, care reglementează executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.
Secția penală și pentru cauze cu minori – Decizia penală nr. 297/A/17 martie 2015
Prin sentința penală nr. 164/05.11.2014, pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosarul nr. 1078/203/2014, s-au hotărât următoarele:
A fost condamnat inculpatul P.F.D. la 2000 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal .
I s-au făcut cunoscute inculpatului dispozițiile art. 63/1 Cod penal privind înlocuirea amenzii penale în cazul în care se va sustrage cu rea-credință de la executarea acesteia.
A fost obligat inculpatul să achite în favoarea statului suma de 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cadrul cărora a fost cuprinse și cheltuielile din faza urmăririi penale.
A fost disjunsă, din oficiu, acțiunea civilă formulată de partea vătămată L.V., pentru a fi judecată separat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C., emis la data de 30.07.2014, în dosar nr. 202/P/2014 și înregistrat la prima instanță sub dosar nr. 1078/203/2014 , s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.F.D., sub aspectul comiterii infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Noul Cod penal.
S-a reținut în sarcina acestuia că în noaptea de 12/13.02.2014 l-a lovit cu pumnul în zona feței și cu o cană ( halbă de bere) în cap pe numitul L.V., cauzându-i acestuia leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile de îngrijiri medicale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2, Cp.
Din actele de la dosar prima instanță a reținut următoarele:
In seara zilei de 12.02.2014, persoana vătămată L.V., la invitația inculpatului P.F.D., l-a însoțit pe acesta la domiciliul inculpatului pentru a consuma împreună băuturi alcoolice. La scurt timp li s-au alăturat și numiții M.I. și M.P.F. Au consumat toți patru țuică, prezentă fiind și soția inculpatului, P.N.E.
La un moment dat, persoana vătămată L.V. a afirmat că ar fi avut o relație intimă cu soția inculpatului, susținând de mai multe ori acest lucru, deși i s-a cerut să înceteze iar soția inculpatului a încercat chiar să-l dea afară. Deranjat de afirmațiile persoanei vătămate la adresa soției sale, inculpatul P.F.D. l-a lovit pe L.V. cu pumnul în zona feței și cu o cană ( halbă de bere) în cap. Agresiunea fizică a avut loc în jurul orei 00.30, martori la cele întâmplate fiind M.P.F. și P.N.E., numitul M.I. fiind ieșit din locuință, pentru a aduce o găleată cu apă.
In urma agresiunii, persoana vătămată a fost transportată cu ambulanța la Spitalul Or. C. – Serviciul de primiri urgențe, unde i-au fost acordate îngrijiri și a rămas sub supraveghere medicală, fiindu-i stabilit diagnosticul “plagă contuză – regiunea occipitală”; .
Conform certificatului medico-legal nr. 44S/IA/113 din 17.02.2014, eliberat de S.J.M.L. A., la data controlului, persoana vătămată, L.V. a prezentat leziuni interne și externe la nivelul capului și a feței, ce au necesitat pentru vindecare un număr de 11-12 zile de îngrijiri medicale. Leziunile putând data din 12.02.2014 și s-au putut produce prin lovire cu un corp dur.
Starea de fapt de dovedește cu următoarele mijloace de probă:
` – declarațiile inculpatului P.F.D.
– declarațiile persoanei vătămate L.V.
– declarația martorului M.P.F.
– declarația martorei P.N.E.
– bilet – Serviciul de urgențe C.
– certificat medico-legal 443/IA/113 din 17.02.2014, eliberat de S.J.M.L. A.
Mijloacele de probă menționate anterior, au fost administrate în cursul urmăririi penale, întrucât soluționarea cauzei s-a făcut în procedura recunoașterii vinovăției, inculpatul necontestând aceste probe, a mai reținut prima instanță.
În drept, prima instanță a reținut că fapta inculpatului P.F.D., care, în noaptea de 12/13.02.2014 l-a lovit cu pumnul în zona feței și cu o cană (halbă de bere) în cap pe numitul L.V., cauzându-i acestuia leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193, alin. 2, Cp.
În forma prevăzută la art.193 alin. 2 Cod penal infracțiunea de lovire și alte violențe este sancționată alternativ cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau amendă.
La individualizarea pedepsei de 2000 lei amendă penală care i s-a aplicat inculpatului pentru comiterea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, prima instanță a arătat că a avut în vedere criteriile generale prev. la art.74 Cod penal, respectiv: dispozițiile generale ale Codului penal, dispozițiile speciale care sancționează infracțiunea de lovire, limitele și categoriile de pedeapsă prevăzute pentru această infracțiune care se sancționează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă de la 1.800 de lei la 150.000 de lei potrivit, art.61 alin. 4 lit. “c”; Cod penal, împrejurările în care a fost comisă fapta, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptei și nu posedă antecedente penale. Instanța a apreciat că sancțiunea amenzii este suficientă pentru îndreptarea inculpatului și pentru ca pedeapsa să-și atingă scopul coercitiv și preventiv, la stabilirea sancțiunii amenzii, instanța a avut în vedere că pentru o astfel de infracțiune numărul zilelor amendă este minim 180 iar suma corespunzătoare unei zile amendă este cuprinsă între 10 și 500 de lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen, apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA C., solicitând desființarea ei și, în rejudecare, a se stabili numărul zilelor amendă și cuantumul unei zile amendă, cu motivarea că aceste elemente sunt necesare în cazul unei eventuale înlocuiri a amenzii cu în folosul comunității ori cu închisoarea.
Inculpatul și-a exprimat poziția procesuală printr-un înscris depus la dosar, în sensul admiterii apelului și al achitării sale, cu motivarea că este la prima abatere și că a acționat justificat, în apărarea onoarei familiei sale.
Persoana vătămată, legal citată, nu și-a exprimat poziția procesuală.
Analizând sentința primei instanțe prin prisma motivelor de apel invocate dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, în acord cu dispozițiile art.417 alin. 2 din noul Cod de procedură penală, curtea a reținut următoarele:
Prima instanță, dând o justă interpretare și apreciere probelor dosarului, în acord cu dispozițiile art. 103 alin.1 și 2 din noul Cod de procedură penală, a reținut o corectă stare de fapt, recunoscută, de altfel, de inculpat în fața primei instanțe, când a solicitat ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate.
Din probele dosarului, mai ales din declarațiile martorilor, care se coroborează cu cele ale persoanei vătămate și din certificatul medico-legal rezultă, fără putere de tăgadă, că, în noaptea de 12/13.02.2014, inculpatul l-a lovit cu pumnul în zona feței și cu o cană (halbă de bere) în cap pe numitul L.V., cauzându-i acestuia leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile de îngrijiri medicale, astfel că instanța de apel nu poate reține apărarea inculpatului, din această fază procesuală, în sensul achitării.
Starea de fapt a fost corect încadrată în drept de către prima instanță, deoarece ea întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din noul Cod penal.
În procesul de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, prima instanță, după ce a ales pedeapsa amenzii, nu a respectat dispozițiile art. 61 alin. 3 teza I din noul Cod penal, conform cărora instanța stabilește numărul zilelor-amendă.
În acord cu susținerile parchetului apelant, stabilirea zilelor-amendă este necesară în eventualitatea incidenței dispozițiilor art. 63 din noul Cod penal, care reglementează înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii și ale art. 64 din noul Cod penal, care reglementează executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.
Verificând cauza și sub aspectul celorlalte chestiuni de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 417 alin. 2 din noul Cod de procedură penală, curtea a mai descoperit două fine de nelegalitate, anume:
Deși a reținu că inculpatul a recunoscut fapta și că a solicitat să fie judecat după procedura simplificată, prima instanță nu a dat efect dispozițiilor art. 396 alin.10 din noul Cod de procedură penală.
Deși a aplicat o pedeapsă potrivit noului cod penal, sub imperiul căruia fapta a fost săvârșită, prima instanță a dispus încunoștințarea inculpatului despre efectele neexecutării amenzii penale astfel cum acestea erau reglementate de dispoziții legale din Codul penal din 1969.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a din noul Cod de procedură penală, curtea a admis apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA C. împotriva sentinței penale nr. 164/05.11.2014, pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosarul nr.1078/203/2014, pe care a desființat-o sub aspectul omisiunii reținerii dispozițiilor art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală, al individualizării cuantumului amenzii penale, al omisiunii indicării numărului de zile-amendă și al greșitei aplicări a dispozițiilor art. 631 din Codul penal din 1969 și, rejudecând în aceste limite:
A reținut în favoarea inculpatului P.F.D. aplicabilitatea dispozițiilor art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală.
A redus cuantumul amenzii penale aplicate inculpatului P.F.D. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 din noul Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală, de la 2.000 lei la 1.350 lei, echivalentul a 135 zile-amendă penală a câte 10 lei pe zi-amendă. Având în vedere că prima instanță nu a stabilit nici venitul inculpatului și că parchetul nu a solicitat majorarea amenzii, Curtea, pentru a dispune astfel, a raționat în favoarea inculpatului, oprindu-se la cuantumul minim al zilelor amendă obținute cu reducerea de o pătrime prev. de art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală și la cuantumul minim al sumei reprezentând echivalentul unei zile amendă, astfel cum acesta este prevăzut de art. 61 alin. 2 din noul Cod penal.
Curtea a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 alin. 1 din noul Cod penal, potrivit cărora, dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
Curtea a menținut, în rest, dispozițiile sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 din noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
