Apel declarat de procuror în favoarea inculpatului – Incălcareaprincipiului non reformatio in pejus”.
In apelul declarat de procuror în favoareainculpatului,
instanţa de apel nu poate agrava situaţia acestuiaprin
stabilirea unei pedepse mai mari decât cea la carefusese
condamnat anterior în primul ciclu procesual.
(Curtea de Apel Piteşti – secizia penală
nr.574/R din 28 octombrie 2008).
In prima etapă, prin sentinţa penală nr.135 din 6 iunie 2007,pronunţată de Judecătoria Bălceşti, inculpatul a fost condamnat la 3 luniînchisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.136 din Legeanr.295/2004, privind regimul armelor şi muniţiilor, cu aplicarea art.74lit.c teza II şi art.76 lit.d Cod penal.
In baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionatăa executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.
Apelurile formulat de Parchetul de pe lângă JudecătoriaBălceşti şi inculpat împotriva acestei sentinţe au fost admise deTribunalul Vâlcea, s-a desfiinţat sentinţa şi s-a trimis cauza sprerejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
Apelul parchetului a vizat, la acel moment, doar înlăturareaaspectului de nelegalitate privind calculul termenului de încercare,respectiv 2 ani şi 6 luni, în loc de 2 ani şi 3 luni, cât era corect, potrivitlegii.
Cu toate acestea, rejudecând cauza şi reţinând aceeaşi situaţiede fapt şi aceeaşi încadrare juridică, Judecătoria Bălceşti, prin sentinţapenală nr.38 din 22 februarie 2008, l-a condamnat pe inculpat la opedeapsă de 6 luni închisoare, în condiţiile art.81 Cod penal.
Impotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, care afost respins ca nefondat, prin decizia penală nr.86/A din 28 mai 2008,pronunţată de Tribunalul Vâlcea.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că fapta inculpatuluide a face uz de armă a fost dovedită fără nici un dubiu, fiind recunoscutăchiar de către acesta.
Impotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul,susţinând că în mod greşit prima instanţă, rejudecând cauza ca urmare apropriului său apel, i-a stabilit o pedeapsă mai mare decât cea stabilită înprimul ciclu procesual.
Prin decizia penală nr.574/R din 28 octombrie 2008,pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, s-a admis recursul inculpatului, s-acasat atât decizia cât şi sentinţa penală nr.38 din 22 februarie 2008 aJudecătoriei Bălceşti şi, rejudecând, în baza art.136 din Legeanr.295/2004, cu aplic.art.74 şi 76 Cod penal, a fost condamnat inculpatulla 3 luni închisoare.
In conformitate cu art.81 şi 82 Cod penal, s-a dispussuspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani şi 3luni, şi s-a atras atenţia inculpatului asupra art.83 Cod penal.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare cătrestat.
Pentru a decide astfel, în mod corect curtea a constatat că,deşi în primul ciclu procesual inculpatul a fost condamnat la 3 luniînchisoare, iar în apelul său şi al parchetului declarat în favoarea sa, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea înlăturării nelegalităţiicu privire la stabilirea cuantumului termenului de încercare, în cel de-aldoilea ciclu procesual i s-a aplicat o pedeapsă de 6 luni, deci mai maredecât pedeapsa de 3 luni aplicată anterior.Curtea a apreciat că prin aplicarea unei pedepse cu închisoare mai maredecât cea aplicată în primul ciclu procesual, a fost încălcat principiul nonreformatio in pejus, instituit în favoarea părţii care în calea sa de atac aobţinut desfiinţarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare(art.372 Cod procedură penală).
