Necitarea părţii civile la termenul de judecată atrage nulitatea absolută a hotărârii, în condiţiile art. 197 Cod procedură penală.
Parchetul poate invoca drept motiv de desfiinţare a hotărârii neîndeplinirea procedurii de citare cu partea civilă.
Prin sentinţa penală nr. 249 din 15.07.1998, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-secţia a ll-a penală, au fost condamnaţi inculpaţii H.l.-fiul lui P. şi M., născut la 15.01.1979, în Constanţa – la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. 2 lit. d, e Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi art. 109 Cod penal şi art. 74-76 Cod penal şi la 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 189 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 99 şi 109 Cod penal şi art. 74-76 Cod penal, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare; şi B.T. – fiul lui F. şi F., născut la 12.11.1976 în comuna Izlaz, judeţul Teleorman – la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru art. 211 alin. 2 lit. d, e Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c şi art. 74-76 Cod penal şi la 2 ani închisoare pentru art. 189 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal şi art. 74-76 Cod penal, dispunându-se executarea pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71-64 Cod penal.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus prevenţia la zi.
S-a luat act că părţile vătămate D.M. şi I.A. nu s-au constituit părţi civile.
S-a confiscat de la fiecare inculpat suma de 235.000 lei.
Au fost obligaţi inculpaţii la cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, în seara zilei de 14.01.1997, un grup de copii ai străzii, printre care se găseau şi inculpaţii, au agresat pe numiţii D.M. şi I.A. (elevi), în apropierea staţiei de metrou Brâncoveanu, i-au lovit şi i-au aruncat într-un subsol din zonă, unde i-au deposedat de haine şi încălţăminte, i-au legat de mâini şi de picioare, lipsindu-i astfel de libertate până în dimineaţa următoare.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
în motivarea apelului se invocă greşita soluţionare a cauzei cu lipsă de procedură cu partea civilă Spitalul de Urgenţă, greşita soluţionare a laturii civile şi greşita reţinere a circumstanţelor atenuante în favoarea inculpaţilor.
Examinând motivele de apel invocate de parchet, în raport de probele dosarului, Curtea constată că apelul este fondat şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, urmează să-l admită ca atare.
Astfel, deşi în rechizitoriu şi în citativul cauzei la instanţă este trecută ca parte civilă Spitalul de Urgenţă Dr. Bagdasar, cu sediul în Sos. Berceni nr. 10, Bucureşti, pe parcursul judecării cauzei, la unele termene apare citat Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, cu sediul în Şos. Floreasca, în unele încheieri de şedinţă apărând ca părţi civile ambele spitale.
în realitate, parte civilă în cauză este Spitalul Clinic Dr. Bagdasar, cu sediul în Şos. Berceni nr. 10, Bucureşti, unde cele două părţi civile D.M. şi I.A. au fost internate după agresiune, spital care s-a constituit parte civilă cu cheltuielile de spitalizare.
La mai multe termene, inclusiv la cel din 1.07.1998, când a fost judecată cauza în fond, această parte civilă nu a mai fost citată, astfel încât cu această parte procedura de citare nu a fost legal îndeplinită.
Mai mult, instanţa de fond a omis să-i oblige pe inculpaţi la plata despăgubirilor civile către Spitalul Clinic Dr. D. Bagdasar, lăsând astfel nesoluţionată latura civilă.
Procedând astfel, instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 197 Cod procedură penală, pronunţând o hotărâre lovită de nulitate absolută.
Aşa fiind, Curtea va dispune desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Se va dispune menţinerea stării de arest a inculpatului B.T. şi plata din fondul Ministerului Justiţiei a onorariilor apărători oficiu.
(Secţia l-a penală, decizia penală nr. 96/1999) NOTA: Nelegala citare a unei părţi care a lipsit la judecată constituie o cauză de desfiinţare a hotărârii atacate numai dacă este invocată ca motiv de apel de însăşi partea faţă de care procedura de citare nu a fost regulat îndeplinită. Nulităţile relative -cum este şi aceea care decurge din nelegala citare a unei părţi – pot fi invocate de partea care a suferit vătămarea şi ele se acoperă dacă nu sunt ridicate în termenul prevăzut de lege, însă, potrivit art. 362 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, procurorul poate face apel atât în ce priveşte latura penală cât şi referitor la latura civilă, fără nici o restricţie. Este de observat, pe de altă parte, că, potrivit art. 197 alin. ultim Cod procedură penală, chiar şi nulităţile relative pot fi ridicate din oficiu dacă anularea este necesară pentru aflarea adevărului şi pentru justa soluţionare a cauzei. Ori necitarea unei unităţi spitaliceşti unde au fost internate victimele nu poate constitui un caz de desfiinţare cu trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanţă, această măsură neavând influenţă asupra justei soluţionări a cauzei, în limitele efectului devolutiv al apelului, instanţa de apel avea posibilitatea să facă o verificare multilaterală în fapt şi în drept a sentinţei atacate şi să rezolve ea însăşi latura civilă a cauzei, cu atât mai mult cu cât la dosar există dovada de constituire ca parte civilă a Spitalului Clinic de Urgenţă, în această situaţie, instanţa de apel ar fi dispus în privinţa unor fapte asupra cărora prima instanţă nu s-a pronunţat, fără a exista riscul de a priva părţile de o cale de atac, mai ales că partea prejudiciată nu a declarat apel. (Judecator Sofica Dumitrascu – sectia I penala CAB)
