Constata ca în fata instantei de apel, inculpatul prin aparatorul sau a invocat exceptia de neconstitutionalitate a art. 363 alin. 3 din Codul de procedura penala în care se arata ca pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Pentru partile care au lipsit atât la dezbateri cât si la pronuntare precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul miliar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de învatamânt ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Aceste dispozitii legale, sustine inculpatul, sunt în contradictie cu dispozitiile constitutionale prevazute de art. 1 alin. 3 privind satul de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la aparare si art. 53 alin. 2 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati sau art. 129 privind folosirea cailor de atac, din Constitutia României.
Inculpatul mai arata ca dispozitiile legale criticate încalca prevederile art. 16 din Constitutie.
Instanta apreciaza ca nu exista inegalitate de tratament între cetateanul prezent la dezbateri si cel prezent la pronuntare deoarece exista o obligatie pentru fiecare din ei de a afla soarta unui proces în care acea persoana are calitate de inculpat.
Desi exista prezumtia de nevinovatie pâna la pronuntarea unei hotarâri penale definitive de condamnare, în aceiasi masura exista o prezumtie potrivit careia în cazul în care persoana care are calitatea de inculpat se dovedeste a fi vinovat în savârsirea unei infractiuni, poate primi o pedeapsa privativa de libertate care urmeaza a fi executata.
Este o diligenta de bun simt pentru oricare cetatean al României de a se interesa si a afla care este situatia în urma unei hotarâri penale pronuntate.
Instanta, analizând criteriile privind admisibilitatea sesizarii, constata ca acestea sunt îndeplinite în sensul ca exceptia de neconstitutionalitate priveste o lege, care este Codul de procedura penala în vigoare iar admiterea exceptiei are înrâurire asupra solutionarii apelului inculpatului.
Asupra acestei exceptii de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala nu s-a mai pronuntat anterior.
Art. 363 alin. 3 Cod procedura penala nu a fost constatat ca fiind neconstitutional.
Exceptia invocata are o legatura indisolubila cu obiectul cauzei fiind vorba de admisibilitatea sau nu a exceptie tardivitatii promovarii unei cai de atac.
Apreciem ca dispozitiile art. 363 Cod procedura penala sunt în masura sa respecte drepturile si garantiile inculpatilor si aceste sunt în concordanta cu legislatia europeana respectiv art. 6 din C.E.D.O. care instituie ca garantia ca inculpatul sa fie judecat într-un termen rezonabil.
Ca atare, apreciem ca exceptia invocata nu este admisibila.
Cu toate aceste, dat fiind faptul ca exceptia de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile dintr-o lege în vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei si care nu a fost constatata ca fiind neconstitutionala printr-o decizie anterioara a Curtii, tribunalul vazând dispozitiile art. 29 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 47/1992 va dispune sesizarea Curtii Constitutionale în vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate invocata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite cererea formulata de inculpatul M. I. si sesizeaza Curtea Constitutionala în vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 alin. 3 Cod procedura penala.
În baza art. 303 alin. 6 Cod procedura penala, dispune suspendarea judecarii cauzei pâna la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.
Pronuntata în sedinta publica, astazi 15.03.2010.
