Hotărârea primei instanţe, prin care inculpatul a fost condamnat la o singură pedeapsă pentru săvârşirea a trei infracţiuni de tâlhărie, este nelegală, întrucât tribunalul nu a soluţionat fondul cauzei, în sensul că trebuia să aplice câte o pedeapsă pentru fiecare din cele trei infracţiuni de tâlhărie aflate în concurs, ceea ce atrage desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, conform art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală.
(Decizia nr. 871/A din 17 noiembrie 2004 – Secţia a Il-a penală)
Prin Sentinţa penală nr. 223 din 14.09.2004 a Tribunalului Teleorman, în baza art. 211 pct. 2 lit. b) şi c) din Codul penal (trei fapte), cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal şi art. 37 alin. 1 lit. a) din Codul penal, a condamnat pe inculpatul I.C. la 6 ani închisoare.
în baza art. 211 pct. 2 lit. c) din Codul penal (o faptă), cu aplicarea art. 33 lit. a), art. 37 alin. 1 lit. a) din Codul penal, a condamnat pe acelaşi inculpat la 5 ani închisoare.
în baza art. 211 pct. 2 lit. c) şi art. 33 lit. a) din Codul penal şi art. 37 alin. 1 lit. a) din Codul penal (o faptă), a condamnat pe acelaşi inculpat la 7 ani închisoare.
în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. 1 lit. b) din Codul penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
în seara zilei de 19.01.2004, inculpatul a urmărit-o pe partea vătămată S.M.A. pe aleea din spatele Prefecturii Teleorman şi prin violenţă i-a smuls acesteia geanta în care se aflau suma de 1.500.000 lei şi un telefon “Nokia 3310”, bunuri pe care inculpatul şi le-a însuşit.
Telefonul mobil al părţii vătămate a fost vândut de către inculpat unei persoane necunoscute, nefiind posibilă recuperarea acestui bun.
în seara zilei de 26.01.2004, în jurul orelor 22, inculpatul a urmărit pe partea vătămată G.l. în zona str. 1 Decembrie – Libertăţii, a lovit-o cu o unitate pentru cântar de 500 grame şi, după ce partea vătămată a căzut la pământ, inculpatul i-a luat geanta şi a fugit.
Negăsind bani sau alte bunuri în geanta părţii vătămate, inculpatul a abandonat-o în zona Şcolii Generale nr. 5 Alexandria.
Leziunile cauzate părţii vătămate au necesitat 7-8 zile îngrijiri medicale.
în ziua de 1.03.2004, inculpatul a urmărit-o pe minora T.A. în zona blocului 1.13 pe Str. Dunării şi prin violenţă a deposedat-o de telefonul mobil “Siemens”, pe care ulterior l-a vândut.
Jelefonul mobil a fost recuperat şi restituit părţii vătămate.
în seara zilei de 2.03.2004, inculpatul, prin violenţă, a sustras de la partea vătămată O.G. un telefon mobil marca “Motorola”, pe care ulterior l-a vândut.
Partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale.
Telefonul mobil a fost recuperat şi restituit părţii vătămate O.G.
în seara zilei de 26.01.2004, inculpatul I.C., împreună cu coinculpatul V.l. şi minorul G.D., a urmărit-o pe partea vătămată N.V. în scara blocului unde aceasta locuia. Inculpatul I.C., însoţit de minor, a urmărit-o pe partea vătămată până la etajul I, în timp ce inculpatul V.l. a rămas la scara blocului pentru a asigura paza celor doi.
întrucât minorul nu a reuşit să-i smulgă părţii vătămate geanta, a intervenit inculpatul I.C., care prin violenţă a deposedat-o pe partea vătămată de geanta în care aceasta avea suma de 300.000 lei, două ceasuri vechi de damă, cupoane de pensie, alte documente.
După ce au ieşit din scară, inculpatul I.C. i-a plasat geanta celuilalt inculpat şi au fugit toţi trei de la locul faptei.
Ulterior, cei trei au împărţit suma de bani, luând fiecare câte 50.000 lei, iar de restul sumei şi-au cumpărat mâncare şi ţigări.
în cursul urmăririi penale a fost recuperată geanta părţii vătămate N.V., precum şi celelalte bunuri aflate în geantă, mai puţin suma de 300.000 lei.
în drept, faptele inculpatului I.C., care pe timp de noapte şi în locuri publice a deposedat prin violenţă pe părţile vătămate S.M.A., G.l. şi O.G. de bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 211 alin. 2 pct. b) şi c) din Codul penal (trei fapte).
Fapta inculpatului I.C., care a deposedat, prin violenţă, pe partea vătămată T.A. de un telefon mobil marca “Siemens”, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 211 alin. 2 lit. c) din Codul penal.
Fapta inculpatului I.C., care, împreună cu inculpatul V.l. şi cu minorul G.D., a deposedat prin violenţă într-un loc public pe partea vătămată N.V. de geantă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. 2 lit. c) şi alin. 2 lit. a) din Codul penal, cu aplicarea art. 75 lit. c) din Codul penal.
împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman şi inculpatul I.C.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a criticat sentinţa primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând, între altele, că deşi în considerentele sentinţei în sarcina inculpatului I.C. s-au reţinut 5 infracţiuni de tâlhărie, în raport de cele 5 părţi vătămate, în minută şi dispozitiv inculpatului i s-au aplicat numai trei pedepse, şi anume 6 ani închisoare, 5 ani închisoare şi respectiv 7 ani închisoare.
în mod corect, atât în minută, cât şi în dispozitiv trebuiau să se regăsească 5 pedepse.
Este adevărat că trei fapte săvârşite de inculpatul I.C. au aceeaşi încadrare juridică, adică tâlhăria prevăzută de art. 211 pct. 2 lit. b) şi c), dar pentru fiecare dintre aceste fapte, fiind vorba de trei persoane diferite, trebuia ca instanţa să aplice trei pedepse, deoarece, aşa cum de altfel s-a reţinut în considerente, acestea se află în concurs real. Optând pentru soluţia de mai sus şi făcându-se menţiunea din paranteză “trei fapte”, s-ar înţelege că acestea s-au comis sub o rezoluţie unică, şi nu cu rezoluţii multiple.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 371 alin. 2 din Codul de procedură penală, Curtea a reţinut că apelurile sunt întemeiate, pentru considerentele ce urmează:
Inculpatul I.C. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, prin Rechizitoriul nr. 179/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, pentru săvârşirea unui număr de 5 infracţiuni de tâlhărie, respectiv trei infracţiuni de tâlhărie prevăzute de art. 211 pct. 2 lit. b) şi c) din Codul penal asupra părţilor vătămate S.M.A., G.l. şi O.G., infracţiunea prevăzută de art. 211 pct. 2 lit. c) din Codul penal, asupra părţii vătămate T.A. şi infracţiunea prevăzută de art. 211 pct. 2 lit. c) şi pct. 21 lit. a) din Codul penal, cu aplicarea art. 75 lit. c) din Codul penal, asupra părţii vătămate N.V.
Prima instanţă, pe baza probelor administrate atât la urmărirea penală, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, a stabilit corect situaţia de fapt, reţinând în sarcina inculpatului săvârşirea a cinci infracţiuni de tâlhărie.
Hotărârea pronunţată este însă nelegală, întrucât tribunalul nu l-a condamnat pe inculpat decât la o singură pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârşirea a trei infracţiuni de tâlhărie, aspect ce rezultă atât din minută, cât şi din dispozitivul hotărârii.
Mai mult, în considerentele sentinţei se arată că “tribunalul îl va condamna pe inculpatul I.C. la 6 ani închisoare pentru săvârşirea a trei infracţiuni prevăzute de art. 211 pct. 2 lit. b) şi c) din Codul penal”, ceea ce exclude existenţa unei erori materiale strecurate în dispozitivul sentinţei.
Procedând astfel, prima instanţă nu a soluţionat fondul cauzei, aceasta trebuind să aplice câte o pedeapsă pentru fiecare din cele trei infracţiuni de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. 2 lit. b) şi c) din Codul penal, săvârşite asupra celor trei părţi vătămate, infracţiuni ce se află în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a) din Codul penal.
. în consecinţă, în baza art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, Curtea a admis apelurile declarate în cauză, a desfiinţat în totalitate sentinţa penală apelată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, cu ocazia rejudecării urmând a fi avute în vedere şi celelalte critici formulate în cauză de parchet şi inculpat.
