Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile în cazulpedepselor definitive. Conditii.
În cazul pedepselor definitiv aplicate nu se mai pune problema alegeriilegii mai favorabile, deoarece aceasta este prin ipoteza legea noua singuraaplicabila. Spre deosebire de situatiile tranzitorii propriu-zise numarulcriteriilor folosite pentru determinarea caracterului mai favorabil al legii noi,este mai mic, criteriile reducându-se la limitele de pedeapsa prevazute în celedoua legi si la cauzele legale de modificare a acestor limite.
(decizia penala nr.132/A/7.03.2003 CAB Sectia I Penala)
Prin sentinta penala nr.42/20.01.2003 a Tribunalul Bucuresti – Sectia I-a Penala, s-a respins ca nefondata contestatia la formulata decondamnatul P.M., cu obligarea sa la 250.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca, prin cererea sa,condamnatul a formulat contestatie la executare împotriva sentintei penalenr.69 din 4.02.2000 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a-II-a Penala, definitivaprin decizia penala nr.3380/4.09.2000 a Curtii Supreme de Justitie, prin carea fost condamnat la 8 ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii prev.deart.208 alin.1-209 alin.1,lit.a,g si i si alin.3 Cod penal.
În motivarea contestatiei, condamnatul a aratat ca, în raport demodificarile aduse articolului 146 Cod penal, prin Legea nr.456/2001 nu poatefi retinuta agravanta prevazuta de alineatul 3 al articolului 209 Cod penal,având în vedere ca prejudiciul cauzat s-a ridicat la suma de 196.612.168 lei.
Instanta de fond a constatat ca, în cauza nu sunt aplicabile dispozitiileart.15 Cod penal si trebuie sa se tina seama de infractiunea savârsita, depersoana condamnatului, conduita dupa pronuntarea hotarârii sau în timpulexecutarii pedepsei si de timpul executat din pedeapsa.
Astfel, condamnatul a sustras, în repetate rânduri cupru din cabluriletelefonice si a mai savârsit 4 fapte de furt calificat, concurente, ceea cedenota perseverenta infractionala.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel condamnatul P.M.,considerând ca s-a facut o gresita individualizare a pedepsei în raport defapta si de datele sale personale, iar starea de recidiva este un element deapreciere a instantei.
Verificând sentinta atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarulcauzei, Curtea a constatat apelul nefondat.
Instanta de fond a apreciat în mod corect ca în cauza nu sunt aplicabiledispozitiile art.15 Cod penal si ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute deacest text de lege în ceea ce priveste aplicarea facultativa a legii penale maifavorabile, dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare.
Hotarârea a ramas definitiva prin nerecurare.
NOTA: Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile în cazulpedepselor definitive are ca ipoteza o reducere a pedepsei prin legea noua înraport de limitele prevazute de legea veche. Articolul 15 din Codul penal esteincident atunci când toate legile succesive prevad pentru fapta comisapedeapsa închisorii, iar legea noua prevede pentru fapta comisa un maximspecial mai redus decât cel din legea veche, pedeapsa concret aplicata deinstanta prin hotarârea definitiva nedepasind maximul prevazut de legeanoua. Instanta sa aprecieze ca reducerea duratei pedepsei este oportuna.Legiuitorul a considerat ca principiul nulla poena sine lege îsi gasesteaplicarea nu numai atunci când este vorba despre pedeapsa privita înîntregul ei – mitior lex -, dar si atunci când este vorba despre o fractiune depedeapsa (mitior poena).
Spre deosebire de art.13 din Codul penal care reglementeaza principiulmitior lex si pentru aplicarea caruia s-au folosit criterii multiple de determinarea legii mai favorabile, (conditiile de incriminare, cauzele care excludresponsabilitatea, efectele circumstantelor atenuante, pedeapsa etc), atuncicând legea noua intervine dupa judecarea definitiva a cauzei, pentrudeterminarea caracterului mai favorabil al legii noi (retroactivitatea poate privinumai legea noua) se are în vedere cuantumul pedepsei – mitior poena.Pentru a compara limitele de pedeapsa, trebuie avuta în vedere aceeasiîncadrare juridica a faptei.
Atunci când schimbarea încadrarii juridice a faptei în legea noua esteconsecinta modului de evaluare a prejudiciului, se apreciaza (Fl.StreteanuDrept penal- Partea generala, Ed.Rosetti 2003, pag.203), ca modificareatextului legal nu este o consecinta a reevaluarii de catre legiuitor a pericoluluisocial al faptei, ci o consecinta a devalorizarii monetare. Modificareaelementelor constitutive ale infractiunii nu atrage incidenta articolului 15 Codpenal. 2
