Datele personale ale inculpatului conturează insistenţa inculpatului în a comite infracţiuni la regimul piscicol, ignorând clemenţa ce a fost manifestată faţă de acesta prin sentinţa penală nr. 170/23.10.2008 a Judecătoriei Babadag, când executarea pedepsei a fost suspendată condiţionat, condiţii în care nu sunt motive pentru a i se aplica pedepse în cuantum mai redus şi, cu atât mai puţin, pentru a considera că faptele comise nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. Conduita inculpatului reprezintă un criteriu esenţial în procesul de individualizare a pedepsei, dar şi la aprecierea gradului de pericol social al unei infracţiuni, având în vedere că scopul pedepsei este prevenirea comiterii de infracţiunii în special de către persoana condamnată, astfel că sancţiunea penală trebuie să ţină seama de persoana inculpatului. Inculpatul B.C.V., prin perseverenţa sa infracţională, nu dovedeşte că şi-ar însuşi scopul prevăzut de art. 52 C.pen. prin stabilirea unor pedepse mai reduse.
Curtea constată însă că hotărârile pronunţate în cauză sunt supuse cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 171 C.proc.pen., luat în considerare din oficiu, întrucât instanţele au făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 37 lit. a) C.pen., ce reglementează starea de recidivă postcondamnatorie, relativ la infracţiunea prevăzută de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008.
Potrivit art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008, constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 150 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă monofilament în apele continentale şi în apele maritime interioare.
Conform art. 37 lit. a) C.pen., recidiva postcondamnatorie se reţine atunci când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este închisoarea mai mare de un an.
Printre condiţiile privitoare la al doilea termen al recidivei se regăseşte şi cea referitoare la pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune săvârşită, care trebuie să fie închisoarea mai mare de un an. În cauză, această condiţie nu este îndeplinită, în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008, care este sancţionată cu amendă de la 150 lei la 10.000 lei, astfel că urmează a se înlătura starea de recidivă postcondamnatorie pentru această infracţiune.
Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, Decizia nr. 256 din 29 aprilie 2010
Prin sentinţa penală nr. 181/08.10.2009, Judecătoria Babadag l-a condamnat pe inculpatul B.C.V. la o pedeapsă de 50 lei amendă penală şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008 şi la o pedeapsă de 3 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008, pedepse ce au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare şi 1 an interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an; în baza art. 83 C.pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 170/23.10.2008 a Judecătoriei Babadag şi a dispus executarea în întregime a pedepsei, dispunând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 1 an şi 3 luni închisoare; inculpatului i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C.pen.
Prin aceeaşi sentinţă, inculpatul I.A. a fost condamnat la o pedeapsă de 50 lei amendă penală şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an şi la o pedeapsă de 3 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an pentru infracţiunea prevăzută de art. 64 lit. n) şi de art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008, pedepse ce au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an, pedeapsă a cărei a fost suspendată condiţionat pe o perioadă de 2 ani şi 3 luni, i-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiile art. 83 şi 85 C.pen.; i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-A şi lit. b) C.pen., pedeapsă a cărei executare a fost suspendată pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei; a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă; a obligat custodele să vireze D.G.F.P. suma de 284,40 lei contravaloare peşte; a confiscat de la inculpatul B. 8 plase de pescuit monofilament, o barcă din lemn de 5 m cu 12 crivace şi 2 vâsle din lemn de culoare roşie cu lungimea de 2 m; a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că, cei doi inculpaţi s-au făcut vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor prin actul de inculpare, inculpatul B.C.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinere sau utilizarea uneltelor de plasă monofilament în apele continentale şi în apele maritime interioare şi pescuitul cu setci şi ave pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu excepţia Mării Negre, Dunării şi braţelor sale, fapte prevăzute de art. 64 lit. m) şi art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. şi art. 37 lit. a) C.pen. şi inculpatul I.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinere sau utilizarea uneltelor de plasă monofilament în apele continentale şi în apele maritime interioare şi pescuitul cu setci şi ave pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu excepţia Mării Negre, Dunării şi braţelor sale, fapte prevăzute de art. 64 lit. m) şi art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
În ceea ce priveşte pe inculpatul B.C.V., ţinând cont de gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite şi urmările produse, atitudinea sinceră a acestuia atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti de recunoaştere a faptelor, valoarea prejudiciului extrem de mică, săvârşirea faptei pentru întreţinerea familiei sale şi nu în vederea comercializării peştelui, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 74-76 lit. f) C.pen., iar în baza art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008 cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen., art. 37 lit. a) C.pen., a fost condamnat la 50 lei amendă penală şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an de zile.
S-a făcut şi aplicarea şi dispoziţiilor art. 74-76 lit. d) C.pen., pentru considerentele expuse mai sus, iar în baza art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/20008 cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen., art. 37 lit. a) C.pen. a fost condamnat la 3 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an de zile. În baza art. 33 lit. a), s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an de zile. În baza art. 83 C.pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 170/23.10.2008 a Judecătoriei Babadag şi s-a dispus executarea în întregime a pedepsei care nu s-a contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, inculpatul B.C.V., urmând a executa 1 an şi 3 luni închisoare.
În baza art. 71 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C.pen.
Faţă de gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite şi urmările produse, atitudinea sinceră de recunoaştere a faptei, lipsa antecedentelor penale şi valoarea extrem de mică a prejudiciului, pentru inculpatul I.A. s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 74-76 lit. f) C.pen., iar în baza art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008 cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen., a fost condamnat la 50 lei amendă penală şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an de zile.
S-a făcut şi aplicarea dispoziţiilor art. 74-76 lit. d) C.pen., pentru considerentele expuse mai sus, iar în baza art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/20008 cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen., a fost condamnat la 3 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an de zile.
În baza art. 33 lit. a) C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an de zile.
Instanţa a considerat că şi fără privare de libertate, inculpatul I.A. nu a mai săvârşit alte fapte penale, motiv pentru care în temeiul art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate în prezenta cauză.
În baza art. 82 C.pen., termenul de încercare s-a compus din durata pedepsei aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiile art. 83 şi art. 85 C.pen.
În baza art. 71 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C.pen.
În baza art. 71 alin. (5) C.pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.
S-a luat act că partea vătămată A.N.P.A. nu s-a constituit parte civilă.
Conform notei de recepţie şi constatare de diferenţe nr. 3411/31.03.2009, s-a procedat la predarea către SC P.T. SRL Jurilovca cu sediul în comuna Jurilovca, a cantităţii de 158 kg peşte, în valoare de 284,40 lei, astfel că instanţa a obligat custodele SC P.T. SRL Jurilovca să vireze D.G.F.P. Tulcea – Biroul de valorificare a bunurilor confiscate suma de 284,40 lei reprezentând contravaloarea cantităţii de 158 kg peşte caras.
În baza art. 118 lit. b) C.pen., s-au confiscat de la inculpatul B.C.V. 8 plase de pescuit monofilament, o barcă din lemn de 5 m, cu 12 crivace, 2 vâsle din lemn de culoare roşie cu lungime de 2 m.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul B.C.V., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, arătând că în mod eronat s-a reţinut în sarcina sa, infracţiunea prevăzută de art. 64 lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008 în contextul în care nu a avut şi nu a folosit nici odată setci; că legiuitorul distinge între plasă şi setci; or, uneltele de pescuit ce au fost găsite asupra sa au fost 8 plase, aspect pe care l-a recunoscut în declaraţia sa.
A mai arătat apelantul că în mod eronat a fost reţinută infracţiunea prevăzută de art. 65 lit. b) şi că a săvârşit două fapte prevăzute de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008, faptă ce este sancţionată doar cu amendă; că, la individualizarea pedepsei, să fie avute în vedere gradul redus de pericol social, atitudinea sinceră pe care a avut-o în faţa organelor de cercetare penală, faptul că are o condiţie socială deosebită şi un nivel de trai deosebit, că are în întreţinere un copil minor în vârstă de 3 ani, că nu are o personală şi nici serviciu permanent.
Prin decizia penală nr. 16/16.02.2010 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 793/179/2009 a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat B.C.V. împotriva sentinţei penale nr. 181/08.10.2009 pronunţată de Judecătoria Babadag, judeţ Tulcea, în dosarul nr. 793/179/2009.
Împotriva deciziei penale nr. 16/16.02.2010 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 793/179/2009 a declarat recurs inculpatul B.C.V., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 14, 17 C.proc.pen. Inculpatul a susţinut că în mod eronat s-a reţinut în sarcina sa săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 65 lit. b) din O. U. G. nr. 23/2008, întrucât în barca în care se afla nu exista nici o setcă sau avă, astfel cum sunt definite acestea în art. 2 pct. 3 din O.U.G. nr. 23/2008, ci doar plase monofilament; a mai criticat greşita individualizare a pedepselor, solicitând reducerea pedepselor sau aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.
Examinând legalitatea şi temeinicia deciziei penale recurate, prin prisma criticilor formulate de recurent, precum şi din oficiu, conform art. 3856 alin. (1), (2) C.proc.pen., Curtea constată că recursul formulat de inculpatul B.C.V. este fondat, dar pentru un alt motiv decât cele invocate.
Sub aspectul stării de fapt se constată că în seara de 30 martie 2009 inculpaţii B.C.V. şi I.A. s-au hotărât să meargă la pescuit şi împreună s-au deplasat pe lacul Ceamurlia (care face parte din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”) cu o barcă din lemn şi 8 plase de pescuit monofilament aparţinând lui B.C.V.
Cei doi au întins plasele în lac, lăsându-le acolo până a doua zi, când în jurul orei 6,30, cu ajutorul bărcii au recuperat plasele şi peştele capturat pe care le-au introdus în 7 saci de rafie, iar în momentul în care se pregăteau să iasă la mal, cei doi inculpaţi au fost surprinşi de o patrulă de jandarmi, rezultând că au utilizat 8 plase tip monofilament în lungime fiecare de 50 m cu care au prins 158 kg peşte din specia caras.
Inculpatul B.C.V. nu a contestat această stare de fapt, ci doar a susţinut că plasele pe care le-a utilizat pentru pescuit nu constituie setci, pentru a fi incidente dispoziţiile art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008.
Curtea constată că în sarcina inculpatului B.C.V. au fost reţinute infracţiunile prevăzute de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008 şi art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008.
Potrivit art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008, constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 150 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă monofilament în apele continentale şi în apele maritime interioare.
Inculpatul B.C.V. a deţinut cele 8 plase monofilament în apele continentale, în vederea folosirii acestora la pescuit, pe lacul Ceamurlia din jud. Tulcea, aşa încât în mod corect s-a reţinut comiterea acestei infracţiuni de către inculpat.
Totodată, în mod corect s-a apreciat că inculpatul se face vinovat şi de comiterea infracţiuni prevăzute de art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008, întrucât plasele găsite asupra inculpatului îndeplinesc condiţiile pentru a fi considerate setci.
Conform art. 2 pct. 32 din O.U.G. nr. 23/2008 (în redactarea în vigoare la data comiterii faptelor – 31.03.2009), plasa este o reţea de fire textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (mm), mărimea laturii ochiului (mm), structura (tex), lungime şi lăţime. La pct. 33 setca este definită drept o unealtă de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, care este prevăzută cu elemente de armare – la partea superioară plute, iar la partea inferioară plumbi – care reţine peştele prin încurcare şi agăţar, iar la pct. 37 se precizează că setca monofilament este reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir, netextil, cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă;
Se constată că setca reprezintă tot o plasă, dar care are în plus elemente de armare la partea superioară – plute, precum şi la partea inferioară plumbi. Chiar dacă în procesul-verbal de constatare a infracţiunii se menţionează că asupra inculpaţilor B.C.V. şi I.A. au fost găsite plase de pescuit monofilament, această denumire folosită de organele de cercetare penală nu este greşită, întrucât şi setcile reprezintă tot nişte plase pentru pescuit, cu anumite caracteristici. Din planşele foto aflate la dosarul de urmărire penală rezultă că plasele monofilament găsite asupra inculpatului B.C.V. prezintă caracteristicile impuse de art. 2 pct. 33 din O. U. G. nr. 23/2008, având elemente de armare la părţile superioară şi inferioară, condiţii în care în mod întemeiat a fost reţinută infracţiunea prevăzută de art. 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008.
Conform H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, apărută în Monitorul Oficial al României din martie 2003 actuala limită a Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării este următoarea: Limita de nord începe de la Cotul Pisicii urmărind până la graniţa cu Republica Moldova malul stâng al Dunării la cota maximă de inundaţie, de unde se continuă iniţial pe graniţa cu Republica Moldova şi apoi cu Ucraina. Limita de est începe la vărsarea braţului Chilia în Marea Neagră pe graniţa cu Ucraina şi cuprinde apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv, până la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervaţiei. Limita vestică (continentală) începe din amonte de localitatea Grindu din borna B1 situată pe taluzeul exterior al digului de contur al incintei îndiguite Grindu-Isaccea corespunzătoare malului drept al fluviului Dunărea de la Cotul Pisicii până în amonte de oraşul Isaccea la borna B 13, trecând prin bornele cadastrale B2-B13. Din avalul localităţii Isaccea, din borna B15 până la Tulcea, limita continentală a rezervaţiei este stabilită la baza Podişului Dobrogean şi este constituită din linia de contact a acestuia cu zonele inundabile la nivelele maxime, trecând prin bornele cadastrale B16-B24. În zona municipiului Tulcea, de la borna B25 situată amonte de portul mineralier până în aval de platforma unităţilor de industrie alimentară, la borna B27, limita continentală a rezervaţiei o reprezintă malul drept al fluviului Dunărea, trecând prin borna cadastrală B26. Din aval de platforma de industrie alimentară a municipiului Tulcea, din borna B27, limita rezervaţiei ocoleşte oraşul,urmărind baza Podişului Dobrogean (incluzând incinta Tulcea-Nufăru), trecând prin borna B28 până la borna B29 situată amonte de localitatea Nufăru, unde limita rezervaţiei o reprezintă malul braţului Sf. Gheorghe până în aval de localitatea Nufăru, la borna B30. În continuare, limita rezervaţiei este reprezentată de baza Podişului Dobrogean incluzând incinta Nufăru-Victoria şi trecând prin borna B31 aflată în imediata vecinătate a localităţii Victoria, iar în zona localităţii Băltenii de Sus limita este reprezentată de malul drept al braţului Sf. Gheorghe, ocolind localitatea prin borna B32. Limita continuă prin borna B33 pe la baza Podişului Dobrogean incluzând incinta Beştepe-Mahmudia până la borna 34 situată amonte de localitatea Mahmudia, de unde limita este reprezentată de malul drept al braţului Sf. Gheorghe. Din avalul localităţii Mahmudia limita rezervaţiei este reprezentată de baza podişului Dobrogean, trecând prin borna B35 şi incluzând amenajarea agricolă Mahmudia-Murighiol cu drumul de acces la fermele zootehnice Ghiolul Pietrei, unde se află borna B36. Din acest punct limita rezervaţiei este constituită de un drum de exploatare pe direcţia nord-sud trecând prin punctul numit „Movila Duna”, până la drumul judeţean Tulcea-Murighiol, incluzând lacul Sărătura pentru a ajunge la limita nord-vestică a localităţii Murighiol, la borna B37 după care limita rezervaţiei o reprezintă limita nordică a intravilanului satului Murighiol până la borna B38 şi în continuare baza Podişului Dobrogean până în localitatea Dunavăţu de Sus pe care o ocoleşte trecând prin borna B39. Limita rezervaţiei urmăreşte în continuare limita dintre zona umedă şi horst îndreptâdu-se spre sud şi ocolind localitatea Dunavăţu de Jos prin bornele B40 şi B41. De aici limita se îndreaptă spre est. fiind reprezentată de baza Podişului Dobrogean şi trecând prin bornele B42, B43, B44, pânăla intersecţia acesteia cu Canalul Fundea (B45). Din punctul de intersecţie al limitei rezervatiei cu canalul Fundea, aceasta este reprezentată de baza Podişului Dobrogean, RBDD incluzând amenajarea piscicolă Sarinasuf, trecând prin bornele B46-B49 şi amenajarea piscicolă Iazurile, trecând prin bornele B50-B59 până la nord de localitatea Sarichioi. Din acest punct limita rezervaţiei este reprezentată de malul vestic al lacului Razim trecând prin bornele B64-B67 până la punctul numit „La Monument” (B68) după care pe direcţia nord-vest urmăreşte limita estică a lacului Babadag şi prin vestul localităţii Zebil până la intersecţia cu drumul judeţean Tulcea-Zebil pe care îl traversează, şi include amenajarea piscicolă Tauc, trecând prin bornele B71-B74 şi amenajarea piscicolă Topraichioi, trecând prin bornele B76-B78, după care urmăreşte limita vestică a lacului Babadag la baza podişului Dobrogean, până la nord de localitatea Enisala pe care o ocoleşte prin partea de nord, trecând prin partea de nord, trecând prin bornele B79-B93. Din acest punct, limita rezervaţiei este reprezentată de intersecţia podişului Dobrogean cu malul de vest al lacului Razim până la Capul Doloşman, incluzând amenajarea piscicolă 6 Martie trecând prin bornele B91-B93 şi zona cu protecţie integrală Capul Doloşman. De la capul Doloşman limita rezervaţiei se deplasează spre sud-vest, la baza Podişului Dobrogean incluzând amenajarea piscicolă Lunca trecând prin bornele B94-B97. Din sudul localităţii Lunca (B98) limita rezervaţiei este reprezentată spre vest, sud şi sud-est de malul dinspre podiş a lacurilor Ceamurlia, Goloviţa şi Zmeica trecând prin bornele B100-B106 incluzând zonele depresionare cu vegetaţie palustră, până în punctul numit „La Stânca” (B107) de unde limita rezervaţiei traversează baza grindului Lupilor, urmărind spre vest şi apoi spre sud lacul Sinoie până la punctul „Movilele Dese” (B111). Din acest punct, limita rezervaţiei este direcţionată spre vest şi sud pe malul lacului Istria-Istria Cetate în zona de legătură a lacului Istria cu lacul Nuntaşi mergând apoi pe direcţia vest, sud, sud-est pe malul lacurilor Nuntaşi şi Tuzla până la pădurea din nordul localităţii Vadu pe care o ocoleşte prin nord-est trecând prin bornele B112-B121. În continuare, limita Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ocoleşte localitatea Vadu prin est şi apoi se orientează pe o direcţie constant sudică la baza podişului Dobrogean cu zonele umede, incluzând Balta Mare şi Balta de Mijloc, până la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervaţiei, în care se găseşte borna B124.
Din limitele indicate mai sus rezultă că Lacul Ceamurlia face parte din Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării, fiind amplasată în partea de vest a rezervaţiei.
Referitor la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, Curtea constată că prima instanţă a ţinut seama de toate criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C.pen., anume circumstanţele reale de comitere a faptei, urmarea produsă, cantitatea de peşte găsită asupra inculpatului şi prejudiciul produs, dar şi circumstanţele personale ale acestuia, reţinând în beneficiul acestuia circumstanţe atenuante în condiţiile art. 74 C.pen., cu consecinţa reducerii semnificative a pedepselor sub minimul special. Nu se justifică reducerea mai pronunţată a pedepselor aplicate inculpatului B.C.V., în condiţiile în care acesta este cunoscut cu antecedente penale, a comis infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze în cadrul termenului de încercare stabilit prin sentinţa penală nr. 170/23.10.2008 a Judecătoriei Babadag, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008 şi 65 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 23/2008, aceleaşi ca în prezenta cauză, ceea ce denotă perseverenţa şi specializarea infracţională a inculpatului. De asemenea, inculpatul se află în executarea unei alte pedepse privative de libertate aplicată prin sentinţa penală nr. 154/19.08.2009 a Judecătoriei Babadag pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 64 lit. a) din O.U.G. nr. 23/2008 şi art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008, ceea ce subliniază perseverenţa infracţională a inculpatului.
Datele personale ale inculpatului conturează insistenţa inculpatului în a comite infracţiuni la regimul piscicol, ignorând clemenţa ce a fost manifestată faţă de acesta prin sentinţa penală nr. 170/23.10.2008 a Judecătoriei Babadag, când executarea pedepsei a fost suspendată condiţionat, condiţii în care nu sunt motive pentru a i se aplica pedepse în cuantum mai redus şi, cu atât mai puţin, pentru a considera că faptele comise nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. Conduita inculpatului reprezintă un criteriu esenţial în procesul de individualizare a pedepsei, dar şi la aprecierea gradului de pericol social al unei infracţiuni, având în vedere că scopul pedepsei este prevenirea comiterii de infracţiunii în special de către persoana condamnată, astfel că sancţiunea penală trebuie să ţină seama de persoana inculpatului. Inculpatul B.C.V., prin perseverenţa sa infracţională, nu dovedeşte că şi-ar însuşi scopul prevăzut de art. 52 C.pen. prin stabilirea unor pedepse mai reduse.
Curtea constată însă că hotărârile pronunţate în cauză sunt supuse cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 171 C.proc.pen., luat în considerare din oficiu, întrucât instanţele au făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 37 lit. a) C.pen., ce reglementează starea de recidivă postcondamnatorie, relativ la infracţiunea prevăzută de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008.
Potrivit art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008, constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 150 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă monofilament în apele continentale şi în apele maritime interioare.
Conform art. 37 lit. a) C.pen., recidiva postcondamnatorie se reţine atunci când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este închisoarea mai mare de un an.
Printre condiţiile privitoare la al doilea termen al recidivei se regăseşte şi cea referitoare la pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune săvârşită, care trebuie să fie închisoarea mai mare de un an. În cauză această condiţie nu este îndeplinită, în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008, care este sancţionată cu amendă de la 150 lei la 10.000 lei, astfel că urmează a se înlătura starea de recidivă postcondamnatorie pentru această infracţiune.
Se va înlătura şi obligarea inculpatului la plata cheltuielilor din apel, având în vedere că acesta nu s-a aflat în culpă procesuală la declararea căii de atac, care era fondată din perspectiva reţinerii greşite de prima instanţă a stării de recidivă postcondamnatorie pentru infracţiunea prevăzută de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C.proc.pen., Curtea va admite recursul formulat de recurentul – inculpat B.C.V. împotriva deciziei penale nr. 16/16.02.2010 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 793/179/2009.
În baza art. 38517 alin. (2) C.proc.pen., se vor casa în parte decizia penală nr. 16/16.02.2010 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 793/179/2009 şi sentinţa penală nr. 181/08.10.2009 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul nr. 793/179/2009 şi, rejudecând, se va înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. a) C.pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 64 lit. m) din O.U.G. nr. 23/2008, precum şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C.proc.pen. din hotărârea instanţei de apel.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor penale recurate.
(Judecător Damian Mitea)
