Aplicarea legii penale mai favorabile după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare


Judecătoria MEDIAŞ Sentinţă penală nr. 43 din data de 27.03.2014

Constată că prin cererea intitulată contestație la executare, condamnatul/contestator

L.G.G., dom. –, în prezent deținut în Penitenciar –, a solicitat în temeiul art. 598 lit. d N. C. pr. penală, modificarea mandatului de emis în dosarul nr. – /257/2012 al Judecătoriei Mediaș.

În motivare, se arată că, potrivit art. 4 din Legea 187/2012, în situația condamnărilor definitive existente la data intrării în vigoare a acestei legi, aplicarea legii penale mai favorabile este obligatorie și nu facultativă. În contextul acestei situații, condamnatul/contestator apreciază că este îndreptățit să beneficieze de reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată prin sentința —- de J. M., susținând că pentru una dintre infracțiunile pentru care a fost condamnat, respectiv pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, legea penală actuală prin textul art. 336 alin.1 N. C. penal, prevede pe lângă sancțiunea închisorii și pe cea a amenzii, ca și pedeapsă principală alternativă, așa încât există o cauză legală ce impune reducerea pedepsei aplicate la limita prevăzută de lege pentru pedeapsa amenzii, iar pentru cealaltă infracțiune, de vătămare corporală gravă, a intervenit un caz de stingere a executării pedepsei, prin dezincriminarea faptei.

În drept, s-au invocat prev. art. 598 pct. d din N. C .pr. penală.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința penală nr. — a J. M., condamnatului/contestator i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere, a unui autovehicul fără permis de conducere, și având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. Totodată, în baza art. 83 C. penal, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 11 luni închisoare ce i-a fost aplicată contestatorului prin sentința penală nr. — a J. A..

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr….. a C.A.A.I., iar în prezent, potrivit dovezilor de încarcerare – filele 76,80 dosar, condamnatul se află în executarea acestei pedepse, pe baza mandatului de executare emis sub nr. … din 19.03.2013.

Prin cererea promovată, condamnatul/contestator a invocat pe calea contestației la executare, în condițiile art. 598 alin.1 lit. d C. pr. penală, intervenirea unei cauze legale de reducere și respectiv de stingere a executării pedepsei, rezultate din aplicarea legii penale mai favorabile care este obligatorie.

Din perspectiva motivelor invocate se constată că, cererea condamnatului/contestator este neîntemeiată.

Potrivit art. 6 alin.3 N. Cod penal, numai în ipoteza în care legea nouă, mai favorabilă, prevede exclusiv pedeapsa amenzii pentru infracțiunea ce era pedepsită cu închisoarea în reglementarea anterioară, atunci pedeapsa aplicată se înlocuiește cu amenda or, în cazul de față nu este dată această situație, deoarece sancțiunea prevăzută a amenzii este alternativă, cu cea a închisorii, și nu exclusivă, în cazul infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 N. Cod penal.

În privința infracțiunii de vătămare corporală gravă, nu a intervenit dezincriminarea, întrucât fapta pentru care a fost condamnat se regăsește în continuare incriminată în conținutul infracțiunii prev. de art. 193 alin.2 C. penal. Potrivit art. 7 din Legea 187/2012, ori de câte ori o normă în vigoare face trimitere la una sau mai multe infracțiuni prevăzute de Codul penal din 1969 sau de o lege specială modificată prin dispozițiile prezentei legi, trimiterea se consideră făcută la infracțiunea sau infracțiunile având aceleași elemente constitutive. Așa după cum rezultă din conținutul sentinței – filele 11-13 dosar, fapta contestatorului a avut drept consecință producerea unor leziuni traumatice a căror gravitate a fost evaluată prin zile de îngrijiri medicale între 65-70 zile, faptă ce se regăsește incriminată ca și infracțiune în textul art. 193 alin.2 N. C. penal.

În consecință, contestația formulată se dovedește neîntemeiată, urmând ca în baza art. 599 N. C. pr. penală, să fie respinsă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 275 alin.3 N. C. pr. penală, condamnatul/contestator să fie obligat să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.