Potrivit prevederilor art. 181alin. (2) C.pen., la stabilirea gradului concret de pericol social trebuie să se ţină seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de împrejurările comiterii ei, de scopul urmărit, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana şi de conduita făptuitorului.
Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, Decizia nr. 552 din 17 septembrie 2010
Pronunțând sentința penală nr. 1631/P5.10.2009, în dosarul nr. 3159/256/2009 Judecătoria Medgidia, județul Constanța, l-a achitat pe inculpatul H.E. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. b1) C.proc.pen.
Conform prevederilor art. 181alin. (3) C.pen. raportat la art. 94 lit. c) C.pen. s-a aplicat inculpatului H.E. sancțiunea amenzii administrative, în cuantum de 500 lei. Totodată, potrivit prevederilor art. 192 alin. (1) pct. 1 lit. c) C.proc.pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pe baza probatoriului administrat, Judecătoria Medgidia a reținut în fapt următoarele:
în data de 31.05.2009, inculpatul împreună cu martorul L.M., angajați ai unei societăți de pază, îndeplineau serviciul de pază pe terenul ce aparține firmei N. Societatea de pază le-a pus la dispoziție pentru a se adăposti pe timpul nopții un autoturism marca Dacia. în jurul orelor 24:00, cei doi rămânând fără țigarete, s-au hotărât să meargă să cumpere un pachet de țigarete de la o benzinărie din apropiere, în localitatea Poarta Albă. Pentru a realiza acest lucru cei doi au încercat să pornească autoturismul menționat mai sus. în acest sens, inculpatul s-a urcat la volanul mașinii, iar martorul L.M. împingea mașina pentru a o determina să pornească. Inculpatul a condus autoturismul, inițial, pe un drum neamenajat, dar pentru a avea acces în benzinărie trebuia să parcurgă și o anumită distanță pe drumul public. Acest fapt s-a și întâmplat, iar la intersecția DC-87 cu E-81 a fost oprit de organele poliției rutiere. Cu această ocazie inculpatul a declarat că nu posedă permis conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia, județul Constanța împotriva sentinței penale nr. 1631/05.10.2009 a Judecătoriei Medgidia, județul Constanța a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 69/17.02.2010 a Tribunalului Constanța. Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, Tribunalul a reținut, în esență, că sunt incidente dispozițiile art. 181 C.pen., în raport de circumstanțele concrete ale comiterii faptei, de distanța scurtă din drumul public parcursă (200 m), de împrejurarea că fapta nu a avut consecințe negative în plan uman și material chiar dacă față de natura infracțiunii crearea unui prejudiciu nu are mare importanță prezumția de pericol social al faptei nu are caracter absolut și ireparabil, iar inculpatul este foarte tânăr, integrat social, fără antecedente penale și a recunoscut și regretat fapta, care este în mod vădit lipsită de importanță.
împotriva hotărârilor menționate anterior a declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța criticându-le pentru netemeinicie și nelegalitate în privința achitării inculpatului H.E. pentru lipsa de pericol social al faptei săvârșite de acesta. în concret, parchetul a susținut că instanțele de fond și apel nu au avut în vedere, la aprecierea gradului de pericol social al faptei, că infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fără a poseda permis de conducere, este una de pericol; inculpatul nu avea deprinderile necesare conducerii unui autovehicul pe drum public, iar autovehiculul condus prezenta evidente defecțiuni tehnice. Totodată, s-a susținut că, circumstanțele reale de săvârșire a infracțiunii nu puteau fi minimalizate prin supraevaluarea circumstanțelor personale ale inculpatului în procesul de evaluare a pericolului social al faptei.
în concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor de fond și apel și, rejudecând să se dispună condamnarea inculpatului H.E. la o pedeapsă proporțională cu gravitatea pericolului social al infracțiunii săvârșite.
Examinând decizia penală nr. 69/17.02.2010 a Tribunalului Constanța și sentința penală nr. 4691/P/05.10.2009 a Judecătoriei Medgidia, județul Constanța în lumina criticii din recursul Parchetului, a probatoriului administrat în cauză, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3856 C.proc.pen., Curtea constată că hotărârile menționate sunt netemeinice și nelegale în privința achitării inculpatului H.E. pentru infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, iar recursul Parchetului fondat.
Din probatoriul administrat în cauză, respectiv procesul-verbal de constatare din 21.01.2009, adresa nr. 40548/05.02.2009 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor Constanța coroborate cu declarațiile martorului L.M. precum și cu ale inculpatului H.E., rezultă că la data de 31.05.2009, inculpatul împreună cu martorul amintit anterior, îndeplineau serviciul de pază, pe terenul ce aparținea fermei N., iar societatea de pază le-a pus la dispoziție, pentru adăpost pe timpul nopții, un autoturism Dacia. în jurul orelor 24:00 rămânând fără țigări, cei doi au luat hotărârea să meargă să le cumpere de la o benzinărie din localitatea Poarta Albă, județul Constanța. Inculpatul H.E. a condus autoturismul, inițial pe un drum neamenajat, însă pentru a ajunge la benzinărie, a parcurs o porțiune de drum public, moment în care a fost oprit de poliție rutieră pentru control. Cu această ocazie inculpatul a declarat organelor de poliție că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, aspect confirmat ulterior, prin adresa nr. 40548/05.02.2009 a SPERPCIV Constanța. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei de conducere pe drumul public a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
Raportat la situația de fapt rezultată din probe, Curtea constată că fapta inculpatului întrunește, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, pentru care va fi condamnat.
Potrivit prevederilor art. 181alin. (2) C.pen., la stabilirea gradului concret de pericol social trebuie să se țină seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de împrejurările comiterii ei, de scopul urmărit, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și de conduita făptuitorului. Din perspectiva prevederilor art. 181 alin. (2) C.pen., Curtea apreciază că fapta reținută în sarcina inculpatului H.E. prezintă în concret pericolul social specific pentru a fi calificată ca și infracțiune. Astfel, inculpatul a condus pe drum public un autovehicul cu o stare tehnică precară, fără a poseda abilitățile necesare, pe timp de noapte, punând în pericol siguranța celorlalți participanți la traficul rutier, prin iminența producerii unui accident, cu consecințe imprevizibile pentru un scop total nejustificat (procurarea de țigări). Aspectele menționate prevalează, în opinia curții, la aprecierea gradului de pericol social al faptei săvârșite, față de conduita corespunzătoare, atât anterioară cât și pe parcursul procesului, a inculpatului; care prin modul concret în care a acționat și-a asumat consecințele adoptării unui comportament de nesocotire a legii.
Constatând că fapta săvârșită de inculpatul H.E. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, Curtea îl va condamna pe acesta la pedeapsa închisorii.
Raportat la cele ce preced, Curtea reținând temeinicia criticii din recursul Parchetului, îl va admite ca fondat, va casa atât decizia penală nr. 69/17.02.2010 a Tribunalului Constanța, cât și sentința penală nr. 1631/05.10.2009 a Judecătoriei Medgidia, județul Constanța, pentru greșita achitare a inculpatului și rejudecând îl va condamna pe inculpatul H.E. pentru infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 la pedeapsa de 1 an închisoare. Având în vedere că inculpatul este la primul conflict cu legea penală, că este tânăr și integrat social, Curtea apreciază că reeducarea sa poate fi asigurată și fără executarea pedepsei în regim de detenție, astfel că se va dispune suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare pe timp de 3 ani, termen de încercare calculat conform prevederilor art. 82 C.pen. Totodată, i se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., iar în temeiul prevederilor art. 71 alin. ultim C.pen. se va suspenda condiționat și executarea acesteia. în temeiul prevederilor art. 359 C.proc.pen. se va atrage atenția inculpatului asupra condițiilor revocării suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de C.pen.
în temeiul prevederilor art. 191 C.proc.pen., va fi obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
(Judecător Viorica Lungu)
