Curtea de Apel Cluj, Secţia penală, încheierea nr. 736 din 26 noiembrie 2014 Prin încheierea din 21 noiembrie 2014 pronunţată în dosarul nr…./2014 a Tribunalului Cluj, în baza art.221 alin. 6 C.pr.pen. s-a încuviinţat cererea formulată de inculpatul A.B.C. … aflat în stare de arest la domiciliu, privind părăsirea imobilului în care locuieşte, din Cluj-Napoca, …, jud. Cluj, în vederea prezentării la examenul teoretic pentru obţinerea certificatului de pregătire iniţială CPI – conducător auto persoane, pentru data de 13 decembrie 2014, între orele 07,00 – 24,00.
Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că prin cererea formulată la data de 21 noiembrie 2014, inculpatul A.B.C., aflat în stare de arest la domiciliu, a solicitat, în temeiul art.221 alin.6 C.pr.pen., acordarea permisiunii de a părăsi imobilul în care locuieşte, pe o durata determinată, pentru a se prezenta la examenul teoretic pentru obţinerea certificatului de pregătire iniţială CPI – conducător auto persoane, examen care are loc în data de 13 decembrie 2014, între orele 07,00 – 24,00.
Analizând cererea formulată de inculpat, în raport actele depuse în sprijinul acesteia, precum şi cu dispoziţiile art.221 alin.6 C.pr.pen. şi art.41 alin.1 din României, instanţa a constatat că cererea este întemeiată, părăsirea imobilului în care locuieşte, de către inculpatul
A.B.C., pentru o durată determinată de timp, fiind necesară pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale acestuia (în speţă fiind vorba de dreptul la muncă al inculpatului).
În consecinţă, în baza art.221 alin.6 C.pr.pen. s-a încuviinţat cererea formulată de inculpatul A.B.C. privind părăsirea imobilului în care locuieşte, din Cluj-Napoca, str. Timişului, nr. 26, jud. Cluj, în vederea prezentării la examenul teoretic pentru obţinerea certificatului de pregătire iniţială CPI – conducător auto persoane, pentru data de 13 decembrie 2014, între orele
07,00 – 24,00.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE-SERVICIUL TERITORIAL CLUJ-DNA
solicitând admiterea căii de atac promovate, desfiinţarea hotărârii atacate şi judecând, să se dispună respingerea cererii formulate de inculpat privind încuviinţarea părăsirii domiciliului.
S-a susţinut că cererea nu este întemeiata, textul art. 221 alin. 6 din C.p.p., nefiind incident, câtă vreme nu a fost furnizata nicio dovada care să justifice caracterul de exceptie al solicitării.
In realitate, se poate observa ca inculpatul A.B.C. a urmat cursurile în luna ianuarie 2014, în vederea prezentării la SC B.A. SRL, punctul de lucru din Cluj-Napoca, pentru a participa la examenul în vederea obţinerii atestatului profesional, învederând că în luna martie 2014, a survenit arestarea sa preventivă, astfel că nu a putut susţine examinarea, cu toate că astfel de verificări se organizează lunar.
În prezent, se derulează faţă de el şi soţia acestuia, judecata în primă instanţă, fiind dispusă faţă de ei măsura arestului la domiciliu.
Arestul la domiciliu, ca şi arestul preventiv impun restricţia dreptului la libertate şi de mişcare, de care orice persoană se bucură şi produce aceleaşi consecinţe, respectiv izolarea de ceilalţi membri ai comunităţi. În situaţii cu totul excepţionale şi pentru o perioadă determinată, inculpatul poate părăsi domiciliul. În speţă, situaţia invocată de inculpat nu se circumscrie acelor situaţii strict reglementate în conţinutul art.221 alin.6-7 C.pr.pen., care să facă obligatorie şi necesară deplasarea inculpatului în vederea obţinerii atestatului. În arest la domiciliu, inculpatul nu are posibilitatea să desfăşoare o activitate remunerată, care să reclame existenţa acelui atestat. De altfel, durata arestului la domiciliu se scade din pedeapsa ce se va aplica dacă va fi găsit vinovat, la sfârşitul procesului penal.
Procurorii au susţinut că soluţia Tribunalului Cluj este nejustificată, iar inculpatul trebuie să se supună rigorilor stabilite de instanţa care a dispus privarea de libertate.
Curtea reţine că orice măsură privativă sau restrictivă de libertate trebuie particularizată, în raport cu împrejurările cauzei, complexitatea activităţii de urmărire penală şi judecată şi persoana celui bănuit de comiterea unei infracţiuni, pentru ca aceasta să nu reprezinte un abuz din partea organului judiciar şi nicio abatere de la scopul prevăzut de lege.
In sistemul european de protecţie a drepturilor omului, conceptul de libertate are două componente: primul este cel prevăzut în art. 5 din Convenţie care garantează libertatea şi siguranţa persoanei, acestea privind libertatea sa fizică şi anume dreptul oricărei persoane de a nu fi reţinută sau arestată în mod abuziv; cel de-al doilea priveşte restricţiile la libertatea de circulaţie, care intră în domeniul de aplicare al art. 2 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţie. Inculpatul a solicitat măsura controlului judiciar, tocmai pentru a i se permite libertatea de mişcare. Apoi, a cerut înlocuirea arestului preventiv, cu cel la domiciliu, soluţie dispusă de Tribunalul Cluj.
Dreptul la libera circulaţie atât în interiorul unui stat, cât şi între state nu este absolut, exercitarea acestuia putând face obiectul unor restrângeri, astfel cum sunt prevăzute în art. 2 parag.3 din Protocolul nr.4.
Cât priveşte necesitatea menţinerii măsurii preventive într-o societate democratică, instanţa europeană a statuat că prevederile aplicabile într-un stat, trebuie să respecte pe cât posibil valorile unei societăţi democratice, în special, preeminenţa dreptului. Pe de altă parte, autorităţile judiciare naţionale pot dispune restrângerea libertăţii unei persoane doar cu respectarea necesităţii proporţionalităţii măsurii şi a scopului pentru care aceasta a fost aplicată, respectiv buna desfăşurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau judecată, prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni.
Curtea reţine că în speţă sunt incidente pe deplin prev art 221 alin 6 CPP, care prevăd că magistratul îi poate permite inculpatului părăsirea imobilului în vederea prezentării la locul de muncă, la cursuri de învătământ sau de pregătire profesională, ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.
Curtea reţine că inculpatul a urmat cursurile de pregătire profesională în luna ianuarie 2014, însă în vederea obţinerii certificatului şi atestatului de verificare a cunoştinţelor de specialitate, este necesară susţinerea unui examen, constând în 2 probe – una teoretică şi una practică, dosarul de candidat fiind deja validat.
Probele dosarului reliefează că motivul pentru care din luna ianuarie până în prezent nu a susţinut examenul, este faptul că s-a aflat în stare privativă de libertate de 8 luni. Pentru a efectua transportul public, ce reprezintă procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă pentru inculpat, un conducător auto trebuie să obţină acel certificat, valabil pe 5 ani.
Curtea reţine că este necesară şi oportună încuviinţarea părăsirii domiciliului, având în vedere că transportul public reprezintă specificul activităţii desfăşurate de inculpat, iar dreptul la muncă este garantat de art.41 din Constituţie. Admiterea cererii formulate de inculpat nu împietează scopul procesului penal şi nici al măsurilor preventive, fiind vorba de exercitarea unui drept legitim, aşa cum este prevăzut în art. 221 alin 6 CPP, text incident în speţă.
Curtea reţine că inculpatul, are permis de conducere din 1991 şi a obţinut acel atestat de 2
ori până acum, dar actul se eliberează o dată la 5 ani.
Pe de altă parte, inculpatul şi-a redobândit permisul în decembrie 2013, a urmat cursurile
de specialitate în ianuarie 2014, iar examenul final se ţine în judeţul Cluj, o singură dată pe lună, dar în februarie 2014, a fost plecat din localitate, aşa cum rezultă din probele dosarului, neputând să-l susţină.
Din încheierea Tribunalului Cluj din 14 martie 2014, rezultă că inculpatul a fost arestat la aceeaşi dată, astfel că s-a mai putut prezenta în vederea obţinerii atestatului profesional.
În prezent, fiind în arest la domiciliu, inculpatul învederează că s-a pregătit teoretic şi practic pentru susţinerea examenului şi întrucât acesta are loc la 13 decembrie 2014 în Cluj, Curtea apreciază că este necesară şi oportună verificarea cunoştinţelor de specialitate ale acestuia, prin prezentarea sa nemijlocită în vederea obţinerii atestatului, care să-i asigure procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă şi să-i garanteze totodată drepturile şi interesele legitime, aşa cum le asigură Constituţia României tuturor cetăţenilor ei prin art. 41 din Legea Fundamentală.
Pentru motivele ce preced, se va respinge ca nefondată contestaţia DNA în baza art. 4251 alin 7 pct 1 lit b CPP împotriva soluţiei Tribunalului.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, în baza art. 275 alin 3 CPP. (Judecător Sorina Siserman)
