ARESTARE PREVENTIVĂ. PLÂNGERE ÎMPOTRIVA ORDONANŢEI DE ARESTARE PREVENTIVĂ. LIMITE.


Instanţa învestită cu soluţionarea plângerii verifică legalitatea luării măsurii preventive, respectiv dacă sunt întrunite condiţiile prev.de art.143 şi există vreunul din cazurile expres arătate în art.148 lit.a-h, circumstanţele personale ale inculpatului urmând a fi avute în vedere la individualizarea pedepsei.

Prin încheierea din 27.04.2000, Tribunalul Bucureşti – secţia I penală a admis plângerea formulată de inculpatul M.M. împotriva ordonanţei de arestare preventivă.

Instanţa de fond a reţinut că inculpatul este arestat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.221 C.pen., iar faţă de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracţiune şi faţă de circumstanţele personale ale inculpatului – necunoscut cu antecedente penale, căsătorit, cu copil minor s-a considerat că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate.

împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greşitei admiteri a plângerii formulate de inculpat, întrucât ordonanţa de arestare preventivă a fost emisă cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi de formă cerute de lege.

Recursul este fondat.

Potrivit art.1401 alin.ultim C.pr.pen., instanţa poate dispune revocarea arestării preventive şi punerea în libertate a inculpatului, dacă măsura este ilegală.

In speţă, măsura arestării preventive dispusă în baza art.148 lit.h C.pr.pen., a fost luată cu respectarea condiţiilor prevăzute în acest text – inculpatul făcea parte dintr-un grup infracţional care, într-o perioadă scurtă de timp, a sustras un număr de 6 autoturisme, ce erau ulterior dezmembrate şi vândute, şi a criteriilor prev.de art.136 alin.3 C.pr.pen., pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal.

Totodată, în cazul plângerii formulate conform art.1401 C.pr.pen., instanţa nu poate examina decât legalitatea ordonanţei de arestare preventivă şi nu temeinicia acesteia, circumstanţele personale ale inculpatului urmând a fi avute în vedere la individualizarea pedepsei în ipoteza în care se va reţine vinovăţia acestuia.

Pentru considerentele expuse, Curtea va admite recursul, va casa încheierea recurată şi, în fond, va respinge plângerea formulată de inculpat împotriva ordonanţei de arestare preventivă, ca nefondată. (Judecator Angela Dragne)

(Secţia a ll-a penală, decizia nr.789/2000)