Necitarea inculpatului şi lipsa delegaţiei apărătorului desemnat din oficiu, ce a pus concluzii în procedura de prelungire a arestării preventive constituie motive de admitere a recursului declarat de inculpat, casarea încheierii de prelungire a arestului şi de trimitere
a cauzei spre rejudecare, pentru soluţionarea legală a eventualei prelungiri a arestului preventiv.
Prin încheierea de şedinţă din 6.04.2000, Tribunalul Bucureşti – secţia I penală a prelungit, pentru o perioadă de 30 zile, arestul preventiv al inculpaţilor P.V. şi C.L., respectiv de la 11.04.2000, până la 10.05.2000, inclusiv, motivat de faptul că nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii de arestare preventivă.
împotriva acestei hotărâri au formulat recurs inculpaţii, arătând că nu au fost citaţi la locurile de deţinere în data de 6.04.2000, când le-a fost prelungit arestul preventiv.
Recursurile au fost considerate fondate, iar Curtea de Apel Bucureşti a casat în parte încheierea din 6.04.2000 şi a trimis cauza la Tribunalul Bucureşti, în vederea rejudecării, pentru următoarele considerente:
Curtea a reţinut că la data de 6.04.2000, inculpaţii nu au fost citaţi legal la locul de deţinere, iar în lipsa acestora Tribunalul Bucureşti a prelungit arestul preventiv, inculpaţii fiind reprezentaţi de un apărător desemnat din oficiu, care nu şi-a depus delegaţia avocaţială la dosar.
în aceste condiţii, s-a concluzionat că încheierea recurată a încălcat dispoziţiile imperative ale art.291 alin.1 şi ultim C.pr.pen., în care se arată că judecata poate avea loc numai prin citarea la fiecare termen de judecată a inculpaţilor aflaţi în stare de deţinere, cât şi ale art.171 alin.2 C.pr.pen., potrivit cărora asistenţa juridică este obligatorie când inculpatul este arestat, chiar în altă cauză.
Aceste împrejurări atrag nulitatea absolută a încheierii recurate, în condiţiile art.197 alin.2 şi 3 C.pr.pen., rejudecarea stării de arest a inculpaţilor având ca temei juridic dispoziţiile art.38515 pct.2 lit.c C.pr.pen. (Judecator Viorel-Adrian Podar)
(Secţia a ll-a penală, decizia nr.640/2000)
