Criticile sunt intemeiate doar cu privire la gresita retinere a temeiurilor prevazute de art. 148 lit. „a, c” cod pr. penala.
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca inculpatul S.T. nu s-a sustras de la judecata câta vreme la primul termen s-a prezentat aparatorul ales, iar la cel de-al doilea si ultimul, inculpatul a fost audiat de instanta fondului.
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca inculpatul S.T. nu s-a sustras de la judecata câta vreme la primul termen s-a prezentat aparatorul ales, iar la cel de-al doilea si ultimul, inculpatul a fost audiat de instanta fondului.
Ca atare, în cauza nu este incident temeiul prev. de art. 148 lit. a cod pr. penala, acesta se putea retine cel mult în faza urmaririi penale.
Ca atare, în cauza nu este incident temeiul prev. de art. 148 lit. a cod pr. penala, acesta se putea retine cel mult în faza urmaririi penale.
De asemenea, probele dosarului nu dovedesc ca inculpatul pregateste savârsirea unei noi infractiuni, prima instanta având în vedere doar declaratia martorei E.A., simpla afirmatie „ scoate-o pe A. ca te omor” neputând constitui dovada pregatirii comiterii unei noi infractiuni.
Prin încheierea de sedinta din 23 martie 2010, Tribunalul Tulcea, în baza art. 160a în referire la art. 148 lit. a , c, e si f Cod Procedura Penala a dispus arestarea preventiva a inculpatului S.T. pe o perioada de 30 zile începând cu data punerii în executarea mandatului de arestare.
A constatat ca inculpatul a avut aparator ales în cauza.
Pentru a pronunta aceasta încheiere, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 533/P/2009 din 31 decembrie 2009 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului S.T. pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art.20-174-175 alin.1 lit. d Cod penal, art.192 alin.2 Cod penal, art.217 alin.1 Cod penal, art.192 alin.2 Cod penal si art.193 Cod penal.
S-a retinut în esenta prin actul de sesizare al instantei ca în noaptea de 13/14 iulie 2008, pe fondul consumului de bauturi alcoolice, inculpatul S.T. a patruns fara drept în curtea si locuinta partii vatamate I.V. unde s-a înarmat cu un cutit de mari dimensiuni si în timp ce victima dormea i-a aplicat mai multe lovituri cu arma, inclusiv în zone vitale, dupa care a abandonat victima, care sângera.
S-a mai retinut prin actul de sesizare ca în noaptea de 24/25 august 2008, dupa ce a lovit-o pe concubina sa E.A. si a amenintat-o, aceasta a fugit sarind pe geam si de frica inculpatului s-a ascuns în podul unei vecine a parintilor sai.
Ulterior orbit de gelozie si pe fondul consumului de alcool, în jurul orelor 02,00, inculpatul a patruns fara drept în locuinta învecinata care apartinea partii vatamate E.A., unde aceasta locuia cu cei doi nepotei, în vârsta de 2 si 4 ani si unde se mai afla fratele partii vatamate, concubina acestuia si copilul lor de 4 luni.
A mai aratat procurorul prin rechizitoriu ca inculpatul care era înarmat cu un cutit a spart geamul de la usa de acces a locuintei, a amenintat partea vatamata cu moartea si a încercat sa patrunda în imobilul lui E.A., aceasta dându-i drumul în casa dupa circa 30 de minute de insistente pentru a-l lamuri pe inculpat ca concubina sa nu se refugiase la partea vatamata.
Imediat inculpatul l-a cautat pe martorul P.P. prin încaperile imobilului pentru a-l taia cu cutitul, iar acesta fugit în picioarele goale sa anunte organele de politie. Totodata concubina lui P.P., martora V.C. împreuna cu baietelul ei de 4 luni, s-a refugiat îmbracata sumar la un vecin pe nume A.P., mai ales ca anterior martorul P.P. a observat cum inculpatul S.T. a împuns plapuma si pernele cu cutitul, în locul unde putin mai înainte se aflase copilul sau.
A mai aratat procurorul ca initial partea vatamata E.A. s-a refugiat cu nepotii sai de 2 si 4 ani, îmbracata sumar, în grajd însa crezând în mod eronat ca inculpatul a parasit curtea a iesit din anexa, moment în care a fost atacata de inculpat cu cutitul. Pe fondul starii de ebrietate si a ripostei partii vatamate care l-a împins cu mâna stânga în timp ce tinea cu bratul drept nepotul de 4 ani, inculpatul a ratat lovitura si s-a dezechilibrat, dupa care, profitând de situatie, partea vatamata a fugit cu copilul în sura vecinului sau A.A. unde a cerut ajutor. Celalalt nepot în vârsta de 2 ani a fost abandonat datorita situatiei într-una din camere.
Dupa sosirea organelor de politie, inculpatul a parasit în graba localitatea, fiind cautat timp de aproape 8 luni pâna i s-a luat o declaratie în 2 aprilie 2009.
A mai aratat procurorul ca dupa sosirea organelor de politie nepotelul de 2 ani al partii vatamate a fost gasit pitit sub o masa, iar concubina inculpatului a fost gasita ascunsa în podul unei vecine a partii vatamate.
La termenul din 23 martie 2010 a fost audiat inculpatul care a recunoscut partial savârsirea faptelor, infirmând ca ar fi avut un cutit asupra lui în noaptea incidentului de la locuinta partii vatamate E.A.
Inculpatul a mai declarat ca, fiind în stare de ebrietate, în iulie 2008 a patruns în locuinta partii vatamate I.V deoarece vroia sa o caute pe concubina s-a înarmat cu un cutit cu lama de circa 15 – 20 cm. cu care a lovit o data partea vatamata, pe care a taiat-o dupa care a abandonat victima si a plecat de la fata locului mergând sa se culce la locuinta sa.
La termenul 23 martie 2010, dupa audierea inculpatului, a partii vatamate E.V. si a martorilor P.P., I.C. si E.A., instanta din oficiu, în baza art.160a Cod Procedura Penala, a pus în discutie necesitatea luarii sau nu a masurii arestarii preventive
Reprezentantul parchetului a solicitat luarea masurii preventive, deoarece faptele pentru care inculpatul este cercetat sunt de o gravitate mare; inculpatul a încercat direct si prin alte persoane sa influenteze partile vatamate si martorii, deci, prezinta pericol pentru ordinea publica si s-a sustras de la urmarire penala si judecata.
Analizând oportunitatea luarii masurii arestarii preventive în cursul judecatii, tribunalul constata ca în cauza subzista motivele prevazute de art.148 lit.a,c, e si f Cod pr.penala în referire la art.143 Cod pr.penala.
Astfel, potrivit art. 148 lit. a Cod pr. Penala, masura arestarii poate fi luata, printre altele, când inculpatul a fugit ori s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va încerca sa fuga sau sa se sustraga în orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei.
Asa cum a declarat inculpatul, în dimineata zilei de 25 august 2008 a parasit localitatea de domiciliu, respectiv satul Nifon, comuna Hamcearca, judetul Tulcea, si a plecat la o stâna de oi situata în localitatea Valea Teilor, unde proprietar este B.V. Desi inculpatul sustine ca nu a stiut ca era cautat de organele de politie din declaratia partii vatamate E.A. data în fata instantei, reiese ca în dimineata de 25 august 2008 lucratorul de politie din comuna l-a cautat pe inculpat la locuinta parintilor concubinei sale, iar în momentul în care partea vatamata l-a vazut pe inculpat în curtea acestora S.T. a fugit si a disparut de la fata locului si din localitate.
Martora E.A., fosta concubina a inculpatului, a declarat ca inculpatul a fost cautat de organele de politie în dimineata zilei de 25 august 2008, însa acesta a fugit de la fata locului si nu l-a mai observat în localitatea Nifon.
Totodata, martora a precizat ca dupa o relatie de concubinaj de 4 ani inculpatul nu a mai contactat-o personal, însa a primit amenintari mediate prin intermediul nepotilor lui S.T.
Tribunalul constata ca inculpatul s-a sustras de la efectuarea urmarii penale începând cu 25 august 2008, dovada stând procesele verbale de cautare întocmite de organele de politie în perioada 8.11.2008 si pâna la data de 2.04.2009 când i-a fost luata prima declaratie în legatura cu faptele comise la domiciliul partii vatamate E.A.
Astfel, potrivit procesului verbal întocmit la 8.11.2008 de un lucrator al Postului de Politie Hamcearca, inculpatul a fost cautat la domiciliul sau, iar din discutiile purtate cu fratele sau S.T. a reiesit ca inculpatul este plecat de la domiciliu sau din august 2008 si nu mai stie nimic de acesta.
Postul de politie Hamcearca a mai realizat o procedura de citare, procesul verbal întocmit la 10 decembrie 2008, precizând ca citatia a fost lasata fratelui inculpatului.
Totodata, potrivit procesului verbal întocmit de P. P. Hamcearca la 29.01.2009, a reiesit ca, dupa deplasarea la fata locului, lucratorul de politie a discutat cu fratele inculpatului care a precizat ca S.T. a fost în satul Nifon la data de 19.91.2009 când a decedat mama lor si i-a transmis inculpatului sa se prezinte la organele de urmarire penala. S.T. a mai precizat ca inculpatul lucreaza ca cioban la o ferma de oi din judetul Tulcea fara a preciza localitatea.
La data de 10.02.2009 s-a realizat o noua procedura de citare cu inculpatul, citatia fiind primita tot de fratele acestuia.
Ulterior, la 21.03.2009, s-a deplasat un lucrator al P. P. Hamcearca la domiciliul inculpatului, care a întocmit un alt proces verbal, în care s-a consemnat ca a fost gasit doar fratele inculpatului care a precizat ca nu mai stie nimic de S.T., acesta venind doar pe 19 ianuarie 2009, cu ocazia decesului mamei lor.
În cursul judecatii, tribunalul a emis mandate de aducere cu însotitor în care s-a consemnat ca la stâna numitului B.V. s-a luat legatura cu sotia acestuia B.C., care a declarat ca inculpatul este angajatul sotului ei, lucreaza ca cioban în zona 9 Mai, cunoaste ca inculpatul trebuie sa fie prezent la Tribunalul Tulcea pentru termenul din 23.03.2010, se va prezenta împreuna cu B.V.
Raportat la aceste evenimente, tribunalul constata ca este îndeplinita cerinta prevazuta de art.148 lit. a Cod pr. penala, în sensul ca inculpatul s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, deoarece a parasit localitatea de domiciliu imediat dupa incidentul de la locuinta partii vatamate E.A., în dimineata zilei de 25.08.2008, iar potrivit declaratiei martorului P.P. data în fata instantei, dupa sosirea organelor de politie, inculpatul care era în fundul gradinii striga ca o sa-i omoare, dupa care a fugit si, desi martorul si politistii au încercat sa-l prinda, acesta s-a facut nevazut.
Potrivit art.148 lit. c Cod pr. penala, masura arestarii preventive poate fi luata când exista date ca inculpatul pregateste savârsirea unei noi infractiuni.
Referitor la acest aspect, se observa ca din declaratia martorei E.A., fosta concubina a inculpatului, reiese ca în cursul lunii decembrie 2009 nepotii inculpatului i-au transmis numitei S.M. ca acesta are de gând s-o omoare pe martora si pe actualul sau concubin, A.D. Martora a mai precizat ca atunci când inculpatul consuma bauturi alcoolice obisnuia sa poarte cutit si devenea violent.
Având în vedere aceste circumstante, instanta constata ca în cauza subzista motivul prev. de art.148 lit. c Cod pr. Penala, în sensul ca inculpatul pregateste savârsirea unei noi infractiuni prin realizarea de actiuni antisociale, cu amenintarii imediate la adresa martorei E.A. si a concubinului acesteia.
În ceea ce priveste motivul prev. de art.148 lit. e Cod pr. Penala, arestarea poate fi dispusa si atunci când exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau când încearca o întelegere frauduloasa cu aceasta.
Astfel, la data de 23 martie 2010, în sedinta publica, partea vatamata E.A. a afirmat ca, cu o seara înainte, a fost sunata de 3 ori de proprietarul stânei unde lucreaza inculpatul numitul B.V., care i-a solicitat ca în schimbul unei sume de bani sa-si retracteze declaratiile date în cursul urmaririi penale, pentru ca inculpatul sa nu suporte consecintele legii.
Fiind în sala de judecata, la întrebarea presedintelui completului de judecata, numitul B.V. a confirmat ca a sunat-o cu o seara precedenta pe partea vatamata si i-a propus acesteia o suma de bani pentru ca inculpatul sa nu fie condamnat.
Tribunalul retine în aceste circumstante ca asupra partii vatamate E.A. s-a exercitat o presiune mediata de catre inculpat prin intermediul altei persoane în vederea realizarii unei întelegerii frauduloase cu aceasta.
Practica judiciara si doctrina sunt constante în a retine ca presiunile asupra persoanei vatamate pot fi efectuate si de catre alte persoane apropiate de inculpat sau facând parte din familia acestuia, care au ca obiect renuntarea la aceasta calitate, o interventie redusa ori chiar darea de declaratii în favoarea inculpatului. Totodata, întelegerea frauduloasa poate consta în acceptarea de catre partea vatamata a existentei sau inexistentei unei fapte sau împrejurarii de natura a influenta, contrar adevarului, situatia de fapt sau de drept a cauzei.
În consecinta, subzista si motivul prev.de art.148 lit.e Cod pr.penala.
Potrivit art. 148 lit. f Cod Procedura Penala masura arestarii preventive mai poate fi luata si atunci când inculpatul a sav. o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa în libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
În cauza pentru infractiunile pentru care este cercetat inculpatul cu exceptia faptelor prev. de art.193 Cod Penal si art. 217 alin.1 Cod penal, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publica acesta reiese din atitudinea inculpatului care dupa incidentele care au generat prezentul dosar, a adresat amenintarii cu moartea martorei E.A. si a actualului sau concubin. În plus, faptele pentru care a fost trimis în judecata în prezentul dosar, în special cele de tentativa la omor calificat asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a se apara prev. de art.20-174-175 lit.d Cod penal si violare de domiciliu prev. de art. art.192 alin.2 Cod penal sunt fapte grave de natura a crea o stare de neliniste în rândul unei comunitatii locale destul de restrânsa numeric cum este cea din sat Nifon, comuna Hamcearca, care nu poate fi atenuata în totalitate prin trecerea timpului.
Cel putin pâna la acest moment fara a încalca prezumtia de nevinovatie a inculpatului exista indici si probe temeinice cu privire pericolul pentru ordinea publica generat de inculpat.
Urmeaza ca dupa administrarea si a altor mijloace de proba atât în aparare cât si în acuzare pentru sa se contureze în mod clar si neechivoc situatia de fapt, însa pâna la momentul actual declaratiile date în cauza sustin pericolul concret pentru ordinea publica pe care îl reprezinta lasarea în libertate a inculpatului.
Tribunalul mai retine ca S.T. a suferit anterior 3 condamnari în perioada 1994-1998 pentru violare de domiciliu, furt calificat si lovire, iar ultima pedeapsa de 3 ani închisoare a fost aplicata prin sp.nr.956/19.05.1998 a Judecatoriei Tulcea, inculpatul fiind arestat la 29.09.1998 si liberat conditionat la 06.09.2000 cu un rest de pedeapsa de 386 de zile.
Se observa ca desi detine antecedente penale, inculpatul a comis faptele din anul 2008 dupa împlinirea termenului de reabilitare, motiv pentru care nu exista starea de recidiva.
Tribunalul constata ca la termenul din 23 martie 2010, dupa ce inculpatul a fost audiat si s-a pus în discutie oportunitatea luarii masurii arestarii preventive, iar instanta a ramas în pronuntare cu privire la acest aspect potrivit art.160a Cod Procedura Penala, inculpatul a parasit în mare graba sala de judecata astfel încât dupa circa 15 minute când a fost pronuntata încheierea, acesta disparuse din incinta tribunalului.
Pâna la momentul redactarii acestei încheieri, inculpatul nu a fost depistat de organele de politie pentru a fi pus în mandatul.
Referitor la durata arestarii preventive a inculpatului având în vedere retinerea în cursul judecatii a existentei unor temeiuri care sa impuna privarea de libertate, tribunalul constata ca de principiu, potrivit art.23 din Constitutia României, revizuita, arestarea preventiva dispusa în timpul judecatii nu este limitata la 30 de zile ca în cursul urmarii penale, însa exista obligatia verificarii periodice cel mai târziu la 60 zile sa verifice legalitatea si temeinicia masurii.
Potrivit principiului ”qui potest major, potest minus”, instanta apreciaza ca la acest moment se impune luarea masurii arestarii preventive a inculpatului S.T. pentru o perioada de 30 zile, urmând ca situatia în care încheierea va ramâne definitiva, înauntrul acestui termen sa fie verificata legalitatea si temeinicia masuri potrivit art.3002 Cod pr. penala.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul S.T., fara a indica în scris motivele de casare.
În sustinerile orale, recurentul inculpat prin aparator, a solicitat admiterea recursului, casarea hotarârii atacate si rejudecând, sa se dispuna respingerea propunerii de arestare întrucât în cauza nu sunt incidente cele 4 cazuri prevazute de art. 148, respectiv literele a, c, e si f cod procedura penala retinute de instanta de fond, iar inculpatul nu prezinta pericol pentru ordinea publica, având în vedere ca a recunoscut comiterea faptelor pentru care este cercetat.
La Curtea de Apel Constanta, cauza a fost înregistrata sub nr. 429/36/2010.
Examinând încheierea recurata, în raport de criticile aduse si din oficiu, curtea constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea nr. 533/P/2009 din 31 decembrie 2009, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului S.T. pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 – 175 alin. 1 lit. d cod penal, art. 192 alin. 2 cod penal, si art. 217 alin. 1 cod penal, art. 192 alin. 2 cod penal si art. 193 cod penal.
Din probele administrate pâna în aceasta faza procesuala, rezulta indicii temeinice si presupunerea rezonabila ca inculpatul a comis infractiunile deduse judecatii, fiind incidente temeiurile arestarii preventive prev. de art. 148 lit. „e” cod pr. penala – exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate si art. 148 lit. „f” cod pr. penala, fiind întrunite cumulativ cerintele acestei prevederi legale în sensul ca pedepsele prevazute de lege pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatului depasesc 4 ani închisoare, iar lasarea în libertate a acestuia prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Critica recurentului inculpat este întemeiata doar cu privire la gresita retinere a temeiurilor prevazute de art. 148 lit. „a, c” cod pr. penala.
De asemenea, probele dosarului nu dovedesc ca inculpatul pregateste savârsirea unei noi infractiuni, prima instanta având în vedere doar declaratia martorei E.A., simpla afirmatie „scoate-o pe A. ca te omor” neputând constitui dovada pregatirii comiterii unei noi infractiuni.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d cod procedura penala, va admite recursul formulat de recurentul inculpat S.T. împotriva încheierii de sedinta din data de 23.03.2010, pronuntata de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 17/88/2010.
În baza art. 385 ind. 17 alin. 2 cod procedura penala, va casa în parte încheierea penala recurata si, rejudecând, va înlatura dispozitiile art. 148 alin. 1 lit. a, c cod procedura penala. din încheierea de sedinta din data de 23.03.2010, pronuntata de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 17/88/2010 si din mandatul de arestare preventiva nr. 1/17/88/2010 din data de 23.03.2010 emis de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 17/88/2010.
Va mentine celelalte dispozitii ale încheierii penale recurate.
