Judecata la fond şi în apel s-a făcut cu procedură completă şi legal îndeplinită, inculpatul fiind plecat din ţară.
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel prin apărător, inculpatul C.C. a formulat contestaţie considerând că hotărârea atacată este nelegală deoarece procedura de citare nu ar fi fost legal îndeplinită la adresa din Italia şi că i s-a încălcat dreptul la apărare.
În drept sunt invocate disp. art. 386 lit. a şi art. 177 alin. 1 Cod procedură penală.
Instanţa, Curtea de Apel judecând contestaţia în anulare constată că aceasta a fost tardiv introdusă.
Potrivit art. 388 Cod proc.pen. contestaţia în anulare pe motivele de la art. 386 lit. a Cod proc.pen. poate fi introdusă cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării pedepsei de către condamnat, iar de către celelalte părţi în 30 de zile de la data pronunţării.
Din probele dosarului rezultă că petentul – contestator a fost arestat provizoriu în vederea extrădării din Italia la data de 18 mai 2006 (potrivit adresei comunicate de Interpol), contestaţia fiind introdusă de apărător la data de 12 iunie 2006 – deci cu mult peste termenul prevăzut de lege.
Începerea executării pedepsei în sensul art. 388 alin. 1 Cod procedură penală corespunde cu data arestării provizorii în vederea extrădării contestatorului şi de la care curge şi dreptul de a contesta o hotărâre definitivă.
Susţinerea contestatorului prin apărător că după arestarea provizorie ar fi fost liberat şi că se află în arest la domiciliu nu este dovedită cu nici un mijloc de probă. De altfel, arestul provizoriu potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004 modificat de Legea nr. 224/2006, perioada de arest provizoriu în vederea extrădării se deduce din pedeapsa ce o are de executat condamnatul.
Faţă de acestea, considerăm că instanţa judecând contestaţia în anulare a procedat corect şi legal respingând-o ca fiind tardiv introdusă.
