R O M Â N I A
JUDECATORIA TG-JIU
SENTINTA PENALA NR. 244
Sedinta publica din data de 14.02.2011
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: Angela Gavanescu
GREFIER: Ramona Iutalîm
Ministerul Public – Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg-Jiu a fost reprezentat de procuror Doruta Moga.
Pe rol se afla pronuntarea asupra cauzei penale de fata, privind pe inculpatii O C si F E, trimisi în judecata în stare de libertate pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen., parte vatamata P A.
Dezbaterile în fond au avut loc în sedinta publica din data de 03.02.2011, fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data ce face parte integranta din prezenta sentinta, când instanta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 10.02.2011, când pentru aceleasi considerente, instanta a amânat pronuntarea pentru data de astazi, 14.02.2011, când a hotarât urmatoarele:
INSTANTA,
Deliberând asupra cauzei penale de fata, retine urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 6004/P/2009 din data de 20.09.2010 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg-Jiu, înregistrat pe rolul acestei instante la data de 22.09.2010 sub nr. 19913/318/2010, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata, în stare de libertate, a inculpatilor O C si F E, pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 C.pen.
În actul de sesizare a instantei s-a retinut în fapt în esenta ca în data de 01.10.2009, în intervalul orar 10.00-11.00, în timp ce se deplasa pe la poarta locuintei lui F E, P A a avut o discutie contradictorie cu inculpata si cu sotul acesteia, F G.
La un moment dat, F E a iesit din curtea locuintei sale înarmata cu un ciomag din lemn si a aplicat mai multe lovituri partii vatamate P A, în diverse regiuni ale corpului.
Observând acest conflict, inculpatul O C, care se afla în curtea familiei F, la cules de vie, a iesit si el în drumul public si l-a lovit pe P A cu pumnul în zona fetei.
În urma actelor de agresiune comise asupra sa de catre cei doi învinuiti, P A s-a deplasat cu greu la imobilul sau, prezentând urme de sânge în zona fetei si datorita faptului ca starea sa s-a agravat, în perioada 04-09.10.2009 a fost internat la Sp Jud T -Sectia ORL, cu diagnosticul fractura piramidala nazala si epistaxis anterior prin TFC agresiv.
De asemenea, partea vatamata prezenta la nivelul fetei diferite echimoze si vânatai.La data de 12.11.2009 partea vatamata P A, potrivit art. 180 alin. 3 C.penal, a formulat, în termenul legal de 2 luni prevazut de art. 284 C.proc.pen., plângere penala împotriva inculpatilor (fila 18 d.u.p.).
Pentru dovedirea situatiei de fapt retinute în rechizitoriu, au fost administrate în cursul urmaririi penale urmatoarele mijloace de proba:declaratii parte vatamata P A (filele 18,20 d.u.p.), declaratii inculpata F E (filele 44, 47, 49, 78,79 d.u.p.), declaratii inculpat OC (filele 37,40,42,75,76 d.u.p.), certificat medico-legal nr.1526/09.10.2009, declaratii martori MG (filele 23,24 d.u.p.), VA (filele 29,30 d.u.p.), declaratii PAA (filele 25,26 d.u.p.), declaratii PV (filele 27,28 d.u.p.), declaratii martori CG (filele 31, 32 d.u.p.), CA (filele 33, 34 d.u.p.), CA (fila 35 d.u.p.), CA (fila 36 d.u.p.).
Prin cererea aflata în dosarul cauzei la fila 12 Spitalul Judetean de urgenta T.s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 875 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea si tratamentul partii vatamate P A., anexând calcul detaliat al cheltuielilor.
Cum anterior sesizarii instantei de judecata partea vatamata a decedat, PV si PA A, în calitate de mostenitoare ale acestuia s-au constituit parti civile în cauza cu suma totala de 35.000 lei din care suma de 30.000 lei reprezentând daune morale, iar suma de 5000 lei reprezentând despagubiri materiale.
La termenul de judecata din data de 02.12.2010, instanta a adus la cunostinta inculpatei FE, potrivit art. 70 C.proc.pen. si art. 322 C.proc.pen., fapta pentru care a fost trimisa în judecata si încadrarea juridica a acesteia, precum si ca are dreptul sa nu dea nicio declaratie, atragându-i-se atentia ca daca va da o declaratie, tot ceea ce va spune va putea fi folosit si împotriva sa.
Inculpata a consimtit sa dea declaratii si în fata instantei, depozitia acesteia fiind consemnata si atasata la dosar (fila 35 d.i.).
În sedinta publica, instanta, apreciind asupra pertinentei, utilitatii si concludentei probelor solicitate, în temeiul art. 62 si art.67 C.proc.pen., a încuviintat pentru inculpata FE în aparare pe latura penala si latura civila proba testimoniala în cadrul careia au fost audiati martorii CA (fila 115) si PV (fila 114 d.i.), iar pentru partile civile proba testimoniala, în cadrul careia au fost audiati martorii MDD (fila 113 d.i.), MT(fila 116 d.i.), MG (fila 117 d.i.), CC (fila 118 d.i.).
Totodata, în temeiul art.327 alin.1 C.proc.pen. instanta a dispus citarea si audierea martorilor propusi prin rechizitoriu, MG (fila 59 d.i.), V A (fila 62 d.i.), CG (fila 61 d.i.), CA (fila 60 d.i.), CC(fila 99 d.i.), CA (fila 98 d.i.).
Având în vedere lipsa nejustificata a inculpatului OC, instanta a dispus citarea acestuia cu mandat de aducere cu însotitor, în conformitate cu prevederile art.183 alin.1 C.proc.pen.
La termenul de judecata din data de 16.12.2010 instanta a adus la cunostinta inculpatului O C, potrivit art. 70 C.proc.pen. si art. 322 C.proc.pen., fapta pentru care a fost trimis în judecata si încadrarea juridica a acesteia, precum si ca are dreptul sa nu dea nicio declaratie, atragându-i-se atentia ca daca va da o declaratie, tot ceea ce va spune va putea fi folosit si împotriva sa.
Inculpatul a consimtit sa dea declaratii si în fata instantei, depozitia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar (fila 58 d.i.).
S-au constituit parti civile în cauza, în calitate de mostenitori ai partii vatamate decedate si numitii P V si P M, iar inculpatului O C i-a fost încuviintata la cerere proba cu înscrisuri în circumstantiere si s-a luat act ca acesta initial nu a formulat cereri de probatoriu în aparare pe latura civila a procesului, la ultimul termen de judecata precizând însa ca îsi însuseste martorii propusi de inculpata F E în aparare.
La dosar au fost depuse fisele de judiciar ale inculpatilor, din care rezulta faptul ca acestia nu sunt cunoscuti cu antecedente penale.
Analizând întregul material probator administrat atât în faza de urmarire penala, cât si în faza de cercetare judecatoreasca, în concordanta cu dispozitiile art.63 C.proc.pen., instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
În data de 01.10.2009, în intervalul orar 10.00-11.00, în timp ce se deplasa pe la poarta locuintei lui F E, P A a avut o discutie contradictorie cu inculpata si cu sotul acesteia, FG.
La un moment dat, FA a iesit din curtea locuintei sale înarmata cu un ciomag din lemn si a aplicat mai multe lovituri partii vatamate PA, în diverse regiuni ale corpului.
Observând acest conflict, inculpatul OC care se afla în curtea familiei F, la cules de vie, a iesit si el în drumul public si l-a lovit pe PA cu pumnul în zona fetei.
În urma actelor de agresiune comise asupra sa de catre cei doi învinuiti, PA s-a deplasat cu greu la imobilul sau, prezentând urme de sânge în zona fetei si datorita faptului ca starea sa s-a agravat, în perioada 04-09.10.2009 a fost internat la Spitalul Judetean T -Sectia ORL, cu diagnosticul fractura piramidala nazala si epistaxis anterior prin TFC agresiv.
De asemenea, partea vatamata prezenta la nivelul fetei diferite echimoze si vânatai.
Ulterior, partii vatamate i-a fost eliberat certificatul medico-legal nr.1526/09.10.2009 emis de Serviciul de Medicina Legala G, din care rezulta ca în urma conflictului din data de 01.10.2009, aceasta a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu un corp dur si au necesitat pentru vindecare un numar de 14-16 zile de îngrijiri medicale, fara ca viata sa-i fie pusa în primejdie.
Cu ocazia declaratiilor date, inculpata FA initial nu a recunoscut savârsirea de acte de agresiune asupra partii vatamate (fila 44, 79 d.u.p.), spunând ca doar s-au îmbrâncit iar partea vatamata este cea care a lovit-o, pozitie pe care a mentinut-o ulterior cu ocazia cercetarii judecatoresti (fila 35 d.i.), însa ulterior cu ocazia cuvântului în dezbateri, având ultimul cuvânt, a recunoscut partial savârsirea faptei, însa a invocat în apararea sa circumstanta atenuanta a provocarii prevazuta de art.73 lit.b Cod penal.
Inculpatul OC a recunoscut în cursul urmaririi penale actul de agresiune exercitat asupra partii vatamate, aratând ca a intervenit în conflictul dintre aceasta si inculpata FE, lovind pe PA cu pumnii în zona fetei de doua-trei ori (fila 40 d.u.p.), ulterior la prezentarea materialului de urmarire penala a negat savârsirea faptei, sustinând ca doar s-a împins reciproc cu PA si nu l-a lovit pe acesta peste fata (fila 76 d.u.p.), în cursul cercetarii judecatoresti a relatat ca nu îsi mai aminteste daca a lovit partea vatamata, dar recunoaste ca s-au îmbrâncit reciproc (fila 58 d.i.), iar ulterior cu ocazia cuvântului în dezbateri a recunoscut ca a fost implicat în incident, cu motivarea ca a intentionat sa o apere pe cealalta inculpata.
Existenta unui conflict între parti rezulta si din faptul ca inculpata FE a anexat si ea la dosarul cauzei un certificat medico-legal din care rezulta ca în data de 01.10.2009 a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile de îngrijiri medicale.
Desi cei doi inculpati au dat declaratii contradictorii, situatia de fapt anterior retinuta de instanta este însa dovedita prin depozitiile martorilor audiati în cauza.
Astfel, din declaratia martorului ocular MG (fila 59 d.i.) se retine ca acesta a perceput în mod direct cum pe ulita din satul V inculpata FE l-a lovit pe PA cu o boata în cap si în zona nasului, ca nu a observat actul de agresiune exercitat de OC, însa ulterior l-a auzit pe acesta spunând fiicei partii vatamate “îi dadui eu lui tactu de-l învatai minte”.
Faptul ca inculpata FEa exercitat actele de agresiune cu ajutorul unui obiect contondent este de necontestat, în conditiile în care si inculpatul OC a declarat la prezentarea materialului de urmarire penala ca aceasta avea în mâna o boata.
Prezenta martorului MG la momentul când a fost savârsita agresiunea asupra partii vatamate este confirmata prin depozitiile martorei CA (fila 60 d.i.) si martorului CG (fila 61 d.i.).
Acesta din urma, fiind vecin de vis a vis cu locuinta inculpatei FE, a relatat de asemenea în cursul cercetarii judecatoresti ca a perceput în mod direct cum ambii inculpati au lovit partea vatamata, în fata portii locuintei inculpatei.
De asemenea, martora CA (fila 98 d.i.) a relatat ca în data de 28.09.2009 a fost internata la Spitalul T V.si dupa aproximativ 2-3 zile a fost contactata telefonic pe fiica partii vatamate, care a transportat-o pe aceasta la spital, împrejurare în care martora personal a constatat ca partea vatamata PA avea fata tumefiata si prezenta urme violacee, ameteli, simptome de voma, suferind si o hemoragie nazala instantanee.
Cât priveste actul de agresiune exercitat de inculpatul OC, instanta retine relevanta în probatoriul cauzei si depozitia martorei CC, care a precizat ca dupa decesul partii vatamate a purtat o discutie cu inculpat, care i-a marturisit ca “i-a dat el o (…) bataie lui PA (..)”.
Declaratiile martorilor si cele ale partii vatamate, sub aspectul exercitarii actelor de violenta de catre inculpati, se coroboreaza cu concluziile certificatului medico-legal (fila 21 d.u.p.), din care rezulta ca partea vatamata prezinta leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur si care pot data din data de 01.10.2010.
Instanta retine ca depozitiile partii vatamate se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate anterior indicate, împrejurare care confirma aplicarea în prezenta cauza a prevederilor art. 75 C.proc.pen., conform carora declaratiile partii vatamate facute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai în masura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente în cauza.
În raport de depozitiile martorilor si concluziile certificatului medico-legal, instanta constata ca în mod nejustificat cei doi inculpati au negat savârsirea faptei.
Retinând astfel, instanta are în vedere faptul ca potrivit art.69 C.proc.pen. declaratiile învinuitului sau ale inculpatului facute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai în masura în care sunt coroborate cu fapte si împrejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente în cauza, or în speta declaratiile inculpatilor atât sub aspectul neexercitarii agresiunii, cât si sub aspectul exercitarii unei provocari de catre partea vatamata nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba, neputând fi retinuta astfel în favoarea lor circumstanta atenuanta a provocarii prevazuta de art.73 lit.b Cod penal.
Astfel, desi martorul CG a relatat ca a avut loc o discutie contradictorie între partea vatamata si inculpata FE, martorul MG a declarat ca atât cât a perceput el evenimentul nu a auzit ca partea vatamata sa adreseze cuvinte insultatoare catre inculpata.
Instanta apreciaza ca în speta inculpata nu a facut dovada faptului ca discutia contradictorie purtata cu partea vatamata a fost apta sa-i produca o puternica tulburare sau surescitare nervoasa, produsa printr-o atingere grava adusa demnitatii sale, care sa diminueze gradul de pericol social al faptei savârsite prin retinerea circumstantei atenuante a provocarii prevazuta de art.73 lit.b Cod penal, iar leziunile suferite de inculpata conform certificatului medico-legal nr.1508/06.10.2009 (fila 55 d.u.p.) sunt urmare a îmbrâncelii dintre cei doi, pe care însasi inculpata a recunoscut-o.
În concluzie, constatarea de catre instanta a împrejurarii potrivit careia inculpatii sunt autorii infractiunii de lovire sau alte violente ce face obiectul prezentului dosar a fost în mod cert dovedita prin întreg materialul probatoriu administrat în cauza, astfel cum acesta a fost analizat si coroborat prin considerentele ce preced.
În drept, fapta inculpatilor FE si OC, care în data de 01.10.2009, în jurul orelor 11.00, au exercitat acte de violenta asupra partii vatamate, cu consecinta producerii de leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 14-16 zile de îngrijire medicala, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente prevazute si pedepsite de art. 180 alin. 2 C pen.
Având în vedere ca din concluziile certificatului medico-legal rezulta faptul ca partea vatamata a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale, instanta retine incidenta în cauza a formei agravante a infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de alin. 2 al art. 180 C.pen.
Elementul material al laturii obiective a infractiunii a constat în mai multe actiuni de lovire a partii vatamate, cu un obiect contondent de catre inculpata FE si cu pumnii în zona fetei de catre inculpatul OC.
Urmarea imediata a infractiunii consta în vatamarea corporala a partii vatamate PA si cauzarea unor leziuni traumatice descrise în amanunt în certificatul medico-legal nr.1526/09.10.2009 (fila 21 d.u.p.)- leziuni care nu i-au pus viata în primejdie si în urma carora partea vatamata nu a ramas cu infirmitati.
Legatura de cauzalitate dintre elementul material -actele de agresiune exercitate de inculpati si urmarea imediata este dovedita cu certitudine de mijloace de proba administrate, din care a rezultat faptul ca între actiunile de lovire si leziunile traumatice exista legatura directa de cauzalitate, neinterpunându-se nicio cauza sau conditie care ar fi putut sa întrerupa lantul cauzal.
Latura subiectiva a infractiunii este realizata sub forma intentiei directe reglementate de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pen., inculpatii prevazând rezultatul faptei, date fiind circumstantele în care au agresat pe partea vatamata si urmarind vatamarea integritatii corporale a acesteia, având în vedere intensitatea loviturilor aplicate, dovedita prin natura vatamarilor aduse si numarul de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea acestora. Actionând în modul descris, inculpatii au prevazut, neîndoielnic, rezultatul posibil al faptei lor pe care l-au urmarit.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatilor, instanta va avea în vedere dispozitiile art. 52 C.pen., precum si criteriile generale de individualizare prevazute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) raportate în prezenta cauza, respectiv gradul foarte ridicat de pericol social al faptei comise, persoana inculpatilor, circumstantele concrete ale savârsirii faptei si împrejurarile care agraveaza si cele care atenueaza raspunderea penala. Astfel, pe de o parte, instanta va avea în vedere gradul foarte ridicat de pericol social al faptei concretizat în valorile sociale care au fost vatamate – integritatea fizica si psihica a persoanei, urmarile acesteia – leziunile traumatice, astfel cum acestea au fost descrise în certificatul medico-legal, dar si acelea care s-ar fi putut produce, si anume lezarea unui organ vital.
De asemenea, ceea ce imprima pericol social ridicat faptei inculpatilor este si actiunea conjugata la un moment dat a acestora în lovirea partii vatamate, precum si faptul ca fapta a fost savârsita într-un loc public.
Pe de alta parte, instanta va avea în vedere conduita inculpatilor în societate anterior savârsirii faptei, reiesita din lipsa antecedentelor penale.
Conduita exemplara a inculpatilor în societate anterior incidentului este apreciata nu numai prin prisma lipsei antecedentelor penale, dar si prin prisma înscrisurilor în circumstantiere aflate la dosar.
Astfel, din caracterizarile întocmite inculpatilor de Primaria Comunei B (filele 107, 119 d.i.) rezulta ca în societate acestia sunt cunoscuti ca fiind persoane ce nu au ridicat probleme de conduita, iar pe raza localitatii nu au savârsit fapte antisociale.
Aceste doua împrejurari de fapt creeaza, în mod neîndoielnic, convingerea instantei asupra faptului ca incidentul ce face obiectul prezentei cauze a fost, este si, mai ales, va fi un eveniment singular în viata inculpatilor care, având deplina capacitate de constientizare a faptei lor si a urmarilor acesteia, vor adopta pe viitor o atitudine de respectare întocmai a normelor juridice de convietuire sociala.
Asadar, constatând ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savârsita de inculpata FE, instanta, potrivit art. 345 alin. 2 C.proc.pen., va condamna pe aceasta pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 C.pen. la o pedeapsa de 800 lei amenda penala, apreciind ca pedeapsa astfel stabilita si aplicata este de natura sa asigure atingerea scopurilor preventiv-educative si sanctionatorii ale pedepsei, prevazute de art. 52 din C.pen.
Totodata, instanta va atrage atentia inculpatei FE asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii, precum si asupra prevederilor art.425 C.proc.pen.
Constatând ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savârsita de inculpatul OC, dar având în vedere si faptul ca nu acesta este cel care a initiat conflictul, ci doar a intervenit ulterior, instanta, potrivit art. 345 alin. 2 C.proc.pen., va condamna pe acesta pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 C.pen. la o pedeapsa de 600 lei amenda penala, apreciind ca pedeapsa astfel stabilita si aplicata este de natura sa asigure atingerea scopurilor preventiv-educative si sanctionatorii ale pedepsei, prevazute de art. 52 din C.pen.
Totodata, instanta va atrage atentia inculpatului OC asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii, precum si asupra prevederilor art.425 C.proc.pen.
Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca prin cererea aflata în dosarul cauzei la fila 12 Spitalul Judetean de urgenta T s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 875 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea si tratamentul partii vatamate PA, anexând calcul detaliat al cheltuielilor.
Cum anterior sesizarii instantei de judecata partea vatamata a decedat, PV si PA Aurica, în calitate de mostenitoare ale acestuia s-au constituit parti civile în cauza cu suma totala de 35.000 lei din care suma de 30.000 lei reprezentând daune morale, iar suma de 5000 lei reprezentând despagubiri materiale, actiunea civila fiind însusita ulterior si de ceilalti mostenitori ai partii vatamate decedate, respectiv PA si PV.
Conform art. 998 C.civ., orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit art. 999 C.civ., omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si pentru prejudiciul cauzat prin imprudenta sau neglijenta sa.
De asemenea, potrivit art.1003 Cod civil, când delictul este imputabil mai multor persoane, cum este cazul în speta, acestea vor fi obligate în solidar la plata despagubirii.
În ceea ce priveste actiunea civila a partilor civile PV, PAA PV, PM se constata ca acestea au continuat actiunea civila promovata de partea civila decedata PA, majorând pretentiile solicitate în cursul urmaririi penale (fila 59 d.u.p., fila 21 d.i.), actiune civila care a fost formulata cu respectarea dispozitiilor procedurale, în sensul ca a fost introdusa înainte de citirea actului de sesizare a instantei. De asemenea, sunt întrunite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998, 999 C.civ., în sensul ca inculpatii sunt culpabili pentru lovirea partii vatamate PA, care a suferit leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare un numar de 14-16 zile de îngrijiri medicale.
Daca în privinta daunelor morale stabilirea cuantumului acestora se face prin apreciere de instanta, este de principiu ca daunele materiale trebuie dovedite, atât în ceea ce priveste existenta lor, cât si sub aspectul întinderii lor.
Potrivit principiului instituit de art. 1169 C.civ., aplicabil în materia raspunderii civile delictuale, orice persoana care face o propunere înaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca (sarcina probei revine celui care face o afirmatie, emite o pretentie – onus probandi incumbit actori si probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat). Instanta nu îl poate obliga pe inculpat la plata unor sume stabilite aleatoriu de partea civila, întrucât potrivit principiilor generale ale raspunderii civile delictuale se poate dispune repararea prin echivalent doar cu privire la prejudiciile determinate sau determinabile: acestea cuprind prejudiciile prezente, precum si cele viitoare, în masura în care existenta si întinderea lor este sigura sau cel putin poate fi stabilita în raport de anumite criterii obiective.
Sarcina probei în dovedirea prejudiciului invocat prin actiunea civila exercitata în cadrul procesului penal apartine partii civile, conform dispozitiilor art.14 alin.3 C.proc.pen. si art.1169 C.civil.
Din acest punct de vedere se remarca faptul ca partile civile nu au facut dovada decât partial a întinderii prejudiciului material solicitat a fi acoperit, astfel ca nu justifica în totalitate despagubirile materiale solicitate.
Din declaratiile martorilor MD, PV (filele 113, 114 d.i.) rezulta ca în mod obisnuit partea vatamata, care avea o gospodarie frumoasa, îsi facea muncile agricole cu oameni platiti, iar ziua de lucru în sat în perioada 2009-2010 se platea în jur de 30-50 lei.
Din depozitiile martorilor a rezultat ca partea vatamata prezenta un tremur al mâinilor datorat bolii Parkinson, iar daca înainte de conflict muncea în gospodarie, asa cum a declarat martorul MG (fila 117 d.i.), este cert faptul ca ulterior conflictului nu a mai muncit deloc în gospodarie.
Întrucât si martorii MT si CC au declarat ca si înainte de conflict partea vatamata PA platea oameni pentru muncile agricole, pe care nu le efectua singur, instanta prezuma ca si în situatia în care agresiunea nu ar fi avut loc, partea vatamata ar fi efectuat muncile agricole din toamna anului 2009 cu ajutor platit, astfel ca nu se justifica acordarea pretentiilor solicitate de partile civile constând în sumele de bani cheltuite cu muncile agricole.
În schimb, având în vedere faptul ca din depozitiile martorilor MT si MG a rezultat ca si înainte de agresiune partea vatamata se implica în muncile agricole si personal, iar dupa agresiune nu a mai putut face acest lucru, instanta apreciaza ca se justifica acordarea drept despagubire a contravalorii unei zi de lucru-50 lei în raport de numarul maxim de îngrijiri medicale-16 zile, la care instanta va adauga înca o saptamâna, prezumând ca si în aceasta din urma perioada ulterioara refacerii partea vatamata a fost în imposibilitate de a munci, datorita gravitatii vatamarilor suferite, deci în total 23 zile de munca, cuantificate la 1150 lei.
De asemenea, instanta, având în vedere prevederile art.193 alin.1 C.proc.pen. în conformitate cu care inculpatul este obligat sa plateasca partilor civile carora li s-a admis actiunea cheltuielile judiciare facute de acestea si prevederile art.1003 Cod civil, va obliga inculpatii în solidar la plata sumei de 501,37 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre mostenitorii partii civile, constând în 300 lei onorariu avocatial, dovedit cu chitanta nr.9/2010 (fila 123 d.i.) si contravaloare transport -201,37 lei, dovedita cu bonurile fiscale aflate la filele 120-122.
În ceea ce priveste cererea de acordare a unor daune morale, instanta retine ca Recomandarile Consiliului Europei din 1969 de la Londra subliniaza, între altele, ca principiul reparatiei daunelor morale trebuie recunoscut în cazul leziunilor corporale, despagubirea având rolul de a acorda o compensare victimei, principiu oglindit si de prevederile art.14 alin.5 C.proc.pen.
Este adevarat ca inculpatii, prin fapta lor culpabila, au determinat producerea unor leziuni traumatice partii vatamate PA, acesta având nevoie de 16 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, ceea ce a presupus certe suferinte fizice si traume psihice.
Pe parcursul procesului penal însa partea vatamata PA a decedat, iar în cauza au fost introdusi mostenitorii acesteia.
În aceasta situatie, inculpatii nu mai pot fi obligati sa plateasca succesorilor partii civile suma de 30.000 lei, cu titlu de daune morale.
Astfel, drepturile care privesc existenta si integritatea fizica si morala a persoanei sunt drepturi personale nepatrimoniale, drepturi subiective care nu au un continut economic si care, fiind strâns legate de persoana, servesc la individualizarea acesteia.
Dreptul personal nepatrimonial, fiind strâns legat de persoana, nu poate fi exercitat decât de titularul acestui drept.
Întrucât în cauza titularul dreptului a decedat, dar nu ca urmare a savârsirii infractiunii de lovire de catre inculpati, nu se poate dispune obligarea acestora la plata despagubirilor banesti pentru acoperirea prejudiciului moral cauzat partii vatamate PA, în acest sens pronuntându-se si Î.C.C.J. Sectia Penala prin Decizia nr.3258/19.06.2007.
În ceea ce priveste actiunea civila a partii civile Spitalul Judetean de Urgenta T se constata ca de asemenea sunt întrunite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998, 999 C.civ., în sensul ca inculpatii sunt culpabili pentru vatamarea victimei PA, care imediat dupa producerea agresiune a fost transportat la spital, unde i-au fost acordate îngrijiri medicale în valoare de 875 lei.
Partea civila a depus la dosarul cauzei si decontul de plata a acestor cheltuieli (fila 13 d.i.), dovedind astfel întinderea prejudiciului infractional.
În consecinta, în temeiul art. 313 alin.1 din Legea nr.95/2006, art.14 C.proc.pen. si art. 15 C.proc.pen., art.21 alin.1 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen. cu aplic. art. 998 C.civil si art.1003 se va admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Judetean T si vor fi obligati inculpatii în solidar la plata catre aceasta parte civila a sumei de 875 lei cheltuieli de spitalizare.
În temeiul art. 191 alin. 1 si 2 C.proc.pen. raportat la art. 189 C.proc.pen. va fi obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 150 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
În temeiul art. 180 alin.2 C.penal cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza a-II-a C.pen condamna pe inculpata FE, fiica lui A si M, nascuta la data de ……. în comuna ………., cetatenie româna, studii generale, pensionara, casatorita, fara copii minori, fara antecedente penale, posesoare a BI seria GX nr……….., eliberat de Politia R., CNP /////// cu domiciliul în comuna …………., la o pedeapsa de 800 lei amenda penala, pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente în forma agravata.
Atrage atentia inculpatei FE asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii, precum si asupra prevederilor art.425 C.proc.pen.
În temeiul art. 180 alin.2 C.penal cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza a-II-a C.pen condamna pe inculpatul OC, fiul lui N si M, nascut la data de ……. în comuna …….., de cetatenie româna, studii generale, fara ocupatie, necasatorit, stagiu militar nesatisfacut, fara copii minori, fara antecedente penale, posesor al CI seria GZ nr……… eliberat de Politia R, CNP ……, cu domiciliul în comuna ……….., la o pedeapsa de 600 lei amenda penala, pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente în forma agravata.
Atrage atentia inculpatului OC asupra dispozitiilor art. 631 C.pen., referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii, precum si asupra prevederilor art.425 C.proc.pen.
În temeiul art. 14 C.proc.pen. si art. 15 C.proc.pen., art.21 alin.1 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen. cu aplic. art. 998 Cod civil si art.1003 Cod civil admite în parte actiunea civila si obliga inculpatii în solidar la plata catre mostenitorii partii civile – PV, ……….., PAA…………….., judetul Gorj, PV……………, PM……….a sumei de 1150 lei reprezentând despagubiri materiale.
Respinge cererea pentru acordarea daunelor morale, ca neîntemeiata.
În temeiul art. 313 alin.1 din Legea nr.95/2006, art.14 C.proc.pen. si art. 15 C.proc.pen., art.21 alin.1 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen. cu aplic. art. 998 C.civil si art.1003 Cod civil admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Judetean T…………si obliga inculpatii în solidar la plata catre aceasta parte civila a sumei de 875 lei cheltuieli de spitalizare.
În temeiul art. 191 alin. 1 si 2 C.proc.pen. rap. la art. 189 C.proc.pen. obliga pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 150 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În temeiul art.193 alin.1 C.proc.pen. si art.998, art.1003 Cod civil obliga inculpatii în solidar la plata sumei de 501,37 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre mostenitorii partii civile.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, pentru inculpati si parti civile PV, PAA si de la comunicare pentru partile civile S, PM si PV.
Pronuntata în sedinta publica, astazi, 14.02.2011 la Judecatoria Tg-Jiu.
Presedinte, Grefier,
Red.Tehn.AG
07.03.2011-4 ex.
