Judecătoria TÂRGU JIU Sentinţă penală nr. 313 din data de 14.02.2013
Dosar nr. …..
R O M Â N I A
Cod operator 2444
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU, JUDEȚUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
Sentința penală nr. 313
Ședința publică de la 14 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE. R.Z.N.
Grefier E.B.
Ministerul Public a fost reprezentant de procuror B.M.D. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale având ca obiect lovirea sau alte violențe ( art. 180 alin 2 C.p.), privind pe inculpații S.F.C. și D.I.A., partea vătămată C.S.D. și partea civilă S.J. U. Tg Jiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat avocat A.C., pentru inculpatul S.F., partea vătămată C.S.D., asistată de avocat N.N., și martorii F.C.I. și D. M..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța a procedat la administrarea probatoriului pe latură civilă, în aceste sens fiind ascultați martorii F.C.I. și D.M., potrivit disp. art 327 C.p.p., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, constatându-se cauza în stare de judecată, instanța a acordat cuvântul pe fondul cauzei
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat condamnarea inculpaților S.F.C. și D. I.A., la o pedeapsă neprivativă de libertate, cu obligarea acestora la plata despăgubirilor civile în raport de dovedirea acestora, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată în favoarea Statului.
Avocat N.N., pentru partea vătămată C.S.D., a solicitat pe latură penală condamnarea celor doi inculpați, iar pe latură civilă a solicitat admiterea cererii, în cauză fiind dovedite atât daunele materiale cât și cele morale, partea vătămată fiind singurul din familie care realiza venituri, cu cheltuieli de judecată.
Avocat A.C., pentru inculpatul S.F.C., a solicitat în principal achitarea inculpatului S.F.C., motivat de faptul că declarațiile martorilor sunt contradictorii. În subsidiar a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă spre minimul prevăzut de lege, cu aplicarea dispozițiilor art. 81 C.pen.
Pe latură civilă, a lăsat soluția la aprecierea instanței, în funcție de probele administrare în cauză.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu nr. …../P/2011, înregistrat sub nr. ……. pe rolul Judecătoriei Tg- Jiu, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților S.F.C și D.I.A., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prevăzută de art. 180 alin (2) Cod penal.
În fapt, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că la data de 24.08.2011, în jurul orelor 22.30, învinuiții, împreună cu numiții D.M.D. și M.C., se deplasau cu o căruță pe drumul comunal de pe raza comunei Bălești, sat Cornești, județul Gorj, întâlnindu-se la un moment dat cu numitul C.S.I. persoană cu care învinuitul S.F. C. avusese anterior un conflict.
În aceste împrejurări, învinuitul S.F.C. a coborât din căruță și având asupra sa un bici s-a îndreptat amenințător spre numitul C.S.I, moment în care acesta din urmă, pentru a evita orice conflict a părăsit în fugă locul respectiv și s-a oprit la poarta locuinței martorei I.G. Învinuiții împreună cu celelalte persoane aflate în căruță au continuat să-l urmărească pe numitul C.S.I. și au oprit în dreptul locuinței numitei I.G., învinuitul S.F.C. având același comportament agresiv și a intenționat să îl lovească pe C.S.I.
Ulterior, fiind sub imperiul amenințărilor, numitul C.S.I. a împrumutat un telefon de la una din persoanele ce se aflau la poarta locuinței numitei I.G. și 1-a apelat pe tatăl său C.S.D. partea vătămată în cauză, cerându-i să se deplaseze la locul altercației, pentru a aplana conflictul.
La scurt timp, după apelul telefonic, la locul incidentului a partea vătămată C. S. D. împreună cu concubina sa L.R., ocazie cu care pe fondul tensiunii create anterior partea vătămată a intrat în conflict cu învinuitul S.F.C., împrejurare în care aceștia s-au lovit reciproc, în conflict intervenind și învinuitul D.I.A. care a lovit-o pe partea vătămată C.S.D. cu un lanț în zona spatelui, ulterior partea vătămată fiind lovită și de învinuitul S.F.C. cu un lanț metalic în zona capului, aceasta căzând la pământ și suferind o sângerare puternică.
În urma loviturilor primite, partea vătămată s-a ridicat și împreună cu fiul său C.S.I. au părăsit în fugă locul altercației și s-au refugiat în curtea numitei C.Ț.G.V., fiind însă urmăriți de învinuiți care erau înarmați cu lanțuri și care au încercat să pătrundă în curtea locuinței numitei C.Ț.G.V., însă la rugămințile acesteia au renunțat.
S-a mai reținut în actul de sesizare că datorită loviturii pe care învinuitul S.F. C. a aplicat-o în zona capului cu un lanț metalic, partea vătămată C.S.D., a fost transportată imediat cu ambulanța la Spitalul Județean de Urgență Tg Jiu, unde a fost internată în perioada 25.08.2011-02.09.2011, la Secția Chirurgie, iar din concluziile Certificatului medico legal nr. 1041/05.09.2011 emis de SML Gorj, a rezultat că partea vătămată a suferit o leziune traumatică cranio – cerebrală acută, pentru care a necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile îngrijiri medicale. De asemenea s-a mai reținut că din adresa nr. 335/02.03.2012 a Serviciului de Medicină Legală Gorj, a rezultat că leziunile suferite de partea vătămată s-au produs cel mai probabil prin mecanism activ, prin lovire cu corp dur.
Situația de fapt reținută a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: declarații învinuit; declarații părte vătămată; declarații martori; certificat medico-legale nr. 1041/05.09.2011; proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii, proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, adresă parte civilă.
Fiind audiați de organele de urmărire penale, inculpații au avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând fapta, arătând că nu cunosc împtejurările în care partea vătămată a suferit leziunile descrise în certificatul medico legal.
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că, în faza de urmărire penală, partea vătămată C.S.D. s-a constituit parte civilă în procesul penal, cu suma de 45.000 lei, despăgubiri civile, din care 15.000 lei, daune materiale, și 30.000 lei, daune morale, iar SJU Tg- Jiu s-a constituit parte civilă cu suma de 1899 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În seara zilei de 24.08.2011, în jurul orelor 22:30, pe raza satului Cornești, comuna Bălești, jud. Gorj, după ce în prealabil au avut un conflict verbal cu martorul C.S.I. și, ulterior, și cu partea vătămată C.S.D., inculpații S.F.C. și D.I.A. au agresat-o pe partea vătămată, inculpatul S.F.C. lovind-o cu un lanț metalic în cap, iar inculpatul D.I.A. cu un lanț metalic pe corp.
Astfel, din declarațiile martorului C.S.I, fiul părții vătămate, instanța reține în esență că în seara zilei de 24.08.2011, fiind în fața bisericii din satul Cornești, comuna Bălești, a trecut o căruță în care se aflau inculpații S.F.C. și D.I.A. și martorii M.C. și D.D., moment în care inculpatul D.I.A. i-a solicitat acestuia să vină să îi dea mai bine el două palme, decât să îl bată inculpatul S.F.C. În aceste împrejurări, martorul a fugit și, fiind urmat de inculpați, ajungând la poarta martorei I.M., s-a ascuns de aceștia, inculpatul D.I.A. intenționând să-l lovească cu un lanț metalic, totodată sunând-o pe partea vătămată și solicitându-i să vină la fața locului. În continuare, martorul a arătat că imediat la fața locului a ajuns partea vătămată C.S.D., care, după ce l-a întrebat pe inculpatul S.F.C. ce are cu fiul acesteia, a fost lovită de acesta din urmă cu un lanț metalic în zona capului și de către inculpatul D.I.A., tot cu un lanț metalic peste corp. A mai arătat martorul că, urmare a agresiunilor, partea vătămată a căzut la pământ și că după ce a reușit să se ridice, în timp ce alergau către curtea martorei C.G., martorul a fost lovit cu lanțul peste brațul drept, dar nu a văzut de către cine.
Declarațiile martorului C.S.I. se coroborează și cu cele ale martorei L.R., din al căror conținut instanța reține că, la data și împrejurările descrise mai sus, inculpatul S.F.C. a lovit-o pe partea vătămată cu un lanț metalic în cap, iar inculpatul D.I.A., cu un lanț metalic pe spate.
De asemenea, din declarațiile martorei C.Ț.G., instanța reține că, fiind persoana în curtea căreia partea vătămată și fiul acesteia au intrat după ce au fost agresate de inculpați, a văzut-o pe partea vătămată care, atunci când a intrat în curtea acesteia, ținea la cap un tricou plin cu sânge și totodată pe martorul C.S.I., care la scurt timp după incident a leșinat. A mai precizat martora că partea vătămată prezenta urme evidente de sânge, care curgea din cap, pe spate, tricoul acesteia alb, fiind plin de sânge și că ulterior, când a ieșit la poartă, inculpatul D. I.A., lovea cu un lanț metalic în poartă.
În ceea ce privește faptele de care sunt acuzați inculpații, instanța reține din declarațiile martorei B.I. că în seara conflictului i-a văzut pe inculpatul D.I.A. și fratele acestuia, martorul D.D., care au luat lanțurile de la căruță și au pornit pe drum, spunând că vor omorî oameni, întrucât lor nu le e frică și totodată că la scurt timp a văzut-o pe partea vătămată, ținând la cap un prosop plin cu sânge.
Despre faptul că partea vătămată a fost agresată de inculpații S.F.C. și D.I.A. au auzit și martorii M.M. și I.G., aceasta din urmă și văzând-o după conflict pe partea vătămată, care ținea un prosop sau o cârpă la cap și se îndrepta spre salvare.
Despre faptele și împrejurările în care acestea au fost săvârșite a declarat și martorul M.C., prezent în căruță cu inculpații, acesta relatând că inculpatul D.I.A. l-a chemat pe martorul C.S.I., solicitându-i să vină să îi dea două palme el, decât să îl bată inculpatul S.F.C. și, totodată, că inculpatul D.I.A. a lovit-o pe partea vătămată cu un lanț, iar inculpatul S.F.C. cu un bici.
Declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești se coroborează și cu declarațiile părții vătămate, C.S.D., din al căror conținut instanța reține că în seara zilei de 24.08.2011, în timp ce se afla la domiciliul său a fost sunat de fiul acesteia, martorul C.S.I., care i-a solicitat să vină la locuința martorei I.G., întrucât este amenințat cu bătaia, de către inculpatul S.F.C. și alți prieteni de-ai acestuia. Ajungând la fața locului, partea vătămată, după ce l-a întrebat pe inculpatul S.de ce se ia în permanență de fiul său, a fost lovită cu un lanț metalic peste corp de către inculpatul D.I.A. și ulterior, tot cu un lanț metalic, și de către inculpatul S.F.C., în cap, aceasta căzând la pământ.
În schimb, declarațiile inculpaților S.F.C. și D.I.A., potrivit cărora nu ei sunt cei care au lovit-o pe partea vătămată cu lanțurile în cap, nu pot converge la aflarea adevărului, întrucât nu se coroborează cu alte fapte sau împrejurări ale cauzei, în sensul art. 69 C.proc.pen., astfel că instanța le va înlătura, apreciind că nu sunt sincere.
Declarațiile reținute în cauză se coroborează și cu concluziile Certificatului medico-legal nr. 1041/05.09.2011 emis de către Serviciul de Medicină Legală Gorj din care rezultă că partea vătămată C.S.D. prezenta leziuni traumatice, ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur, ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale. Actul medical emis în cauză fiind susținut de Foaia de observație nr. 32289/1118 ce atestă că partea vătămată a fost internată în spital în perioada 25.08.2011-02.09.2011 cu diagnosticul de “Agresiune individuală. Traumatism cranio cerebral acut deschis”;.
Totodată, față de dispoziția de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D.I.A., instanța reține că faptele inculpaților au fost săvârșite în coautorat și, în consecință, aceștia nu puteau săvârși decât aceeași infracțiune de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin(2) C.pen.
În drept, faptele inculpaților S.F.C. și D.I.A., care în seara zilei de 24.08.2011, în jurul orelor 22:30, au agresat-o pe partea vătămată C.S.D., inculpatul S.F.C. lovind-o cu un lanț metalic în zona capului, iar inculpatul D.I.A. lovind-o cu un lanț metalic pe corp, provocându-i leziuni traumatice, pentru vindecarea cărora a necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin(2) C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunilor săvârșite constă în acțiunile inculpaților care au avut ca urmare vătămarea integrității corporale, respectiv lovirea părții vătămate prin care i-au fost provocate vătămari ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Urmarea imediată a faptelor constă în vătămarea corporală a părții vătămate, în prezenta cauză vătămarea părții fiind consecința directă a acțiunilor inculpaților.
În ceea ce privește legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată, aceasta rezultă ex re.
Sub aspectul laturii subiective, inculpații au săvârșit infracțiunile cu intenție directă, în accepțiunea art.19 pct.1 lit.a C.pen.
Inculpații au avut reprezentarea faptelor și a consecințelor vătămătoare asupra integrității corporale și sănătății părții vătămate.
Constatând dovedite faptele și vinovăția inculpaților S.F.C. și D.I.A., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe prevăzute de art. art. 180 alin(2) C.pen.. instanța va proceda la aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută, în sarcina fiecărui inculpat.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului S.F.C., instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.pen., și anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită, gradul de pericol social al faptei, concretizat în modul de săvârșire a infracțiunii, inculpatul folosind la săvârșirea acesteia un lanț metalic, dar și zona vulnerabilă agresată, urmările infracțiunii, concretizate în traumatismul cranio-cerebral acut, precum și faptul că inculpatul a acționat în coautorat, dar și datele privind persoana inculpatului, acesta fiind în vârstă de …… ani, căsătorit, studii 11 clase, fără ocupație, cunoscut cu antecedente penale- a fost sancționat cu două amenzi administrative și condamnat la 3 luni închisoare, a cărei a fost suspendată condiționat, pe parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală cât și de judecată, a avut o atitudine nesinceră, nu a recunoscut fapta, arătând că nu cunoaște împrejurările în care partea vătămată a suferit leziunile descrise în certificatul medico-legal.
Sub aspectul individualizării pedepsei, întrucât faptele inculpatului au avut un grad de agresivitate ridicat, instanța va aplica inculpatului o pedeasă cu închisoarea, apreciind că o pedeapsă cu amenda nu ar fi suficientă pentru a atinge scopul acesteia, nu ar îndeplini caracterul educativ și sancționator.
Sub aspectul individualizării pedepsei, întrucât faptele inculpatului au avut un grad de agresivitate ridicat, instanța va aplica inculpatului o pedeasă cu închisoarea, apreciind că o pedeapsă cu amenda nu ar fi suficientă pentru a atinge scopul acesteia, nu ar îndeplini caracterul educativ și sancționator.
În raport de toate aceste elemente de individualizare, ținând cont cu prioritate de gradul de agresivitate al faptei săvârșite, dar și de cele reținute mai sus, , instanta va aplica inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, asupra părții vătămate C.S.D., potrivit scopurilor educativ, preventiv și represiv ale pedepsei, în sensul art.52 C.pen.
Cu privire la pedeapsa aplicată, instanța apreciază că scopul acesteia poate fi atins chiar fără executarea ei.
Cu privire la pedeapsa aplicată, instanța apreciază că scopul acesteia poate fi atins chiar fără executarea ei.
Cu toate acestea, sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța apreciază că pentru atingerea scopului acesteia, suspendarea executării pedepsei este necesar a fi supravegheată, cu consecința ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere, prevăzute de art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen.
Cu toate acestea, sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța apreciază că pentru atingerea scopului acesteia, suspendarea executării pedepsei este necesar a fi supravegheată, cu consecința ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere, prevăzute de art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen.
Astfel, având în vedere că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi acordată, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani, iar inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an și se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare efectivă, conform dispozițiilor art. 86 ind. 1 C.pen. și luând în considerare și dispozițiile art. 86 ind. 2 C.pen. privitoare la durata termenului de încercare, instanța va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
În consecință, conform art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., va obliga inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
În consecință, conform art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., va obliga inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele stabilite de această instituție;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului D.I.A., instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.pen., și anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită, gradul de pericol social al faptei, concretizat în modul de săvârșire a infracțiunii, inculpatul folosind la săvârșirea acesteia un lanț metalic, dar și zona nevulnerabilă agresată, urmările infracțiunii, concretizate în lezinile traumatice suferite de partea vătămată, precum și faptul că inculpatul a acționat în coautorat, însă având în vedere totuși contribuția acestuia, dar și datele privind persoana inculpatului, acesta fiind în vârstă de …… ani, necăsătorit, studii școala profesională, fără ocupație, cunoscut cu antecedente penale- a fost sancționat cu două amenzi administrative, pentru fapte de violență și furt, pe parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală cât și de judecată, a avut o atitudine nesinceră, nu a recunoscut fapta, arătând că nu cunoaște împrejurările în care partea vătămată a suferit leziunile descrise în certificatul medico-legal.
În raport de toate aceste elemente de individualizare, ținând cont cu prioritate de gradul de agresivitate al faptei săvârșite, dar și de contribuția acestuia la săvârșirea faptei, precum și de cele reținute mai sus, instanta va aplica inculpatului o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, asupra părții vătămate C.S.D., potrivit scopurilor educativ, preventiv și represiv ale pedepsei, în sensul art.52 C.pen.
Astfel, având în vedere că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi acordată, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani, iar inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an și se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare efectivă, conform dispozițiilor art. 86 ind. 1 C.pen. și luând în considerare și dispozițiile art. 86 ind. 2 C.pen. privitoare la durata termenului de încercare, instanța va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
e) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele stabilite de această instituție;
f) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
g) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
h) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța reține că, deși, potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., “condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64, lit. a)-c) C.pen. din momentul în care hotărârea a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei”;, totuși, prin Decizia LXXIV (74) din 05.11.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că dispozițiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c C. pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C. pen.
De asemenea, în aplicarea pedepsei accesorii instanța va avea în vedere și dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, care potrivit art. 20, alin. 2 din Constituție este obligatorie pentru instanțele românești, odată cu ratificarea Convenției Europene, de către România.
Așadar, la stabilirea pedepselor accesorii se va ține seama și de jurisprudența Curții EDO.
În acest sens, Curtea Europeană a stabilit că deținuții continuă să se bucure în general de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenție, cu excepția dreptului la libertate, fiind vorba de o detenție ce intră în câmpul de aplicare al art. 5 din Convenție. Potrivit art. 3, Protocol 1 din Convenție, statele membre au obligația de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere, prin scrutin secret, în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea autorităților publice. Dreptul cetățenilor de a-și exprima voința în cadrul alegerilor legislative, corelativ obligației statelor membre, menționate anterior, nu este, însă, un drept absolut, statele bucurându-se de o largă marjă de apreciere în organizarea sistemului electoral, astfel încât să înglobeze propria viziune asupra democrației.
În ceea ce privește drepturile electorale , în cauza Hirst împotriva Marii Britanii, Curtea a constatat încălcarea art.3 din Protocolul 1 ca urmare a interzicerii ope legis a dreptului de a alege persoanei condamnate la pedeapsa închisorii.În Marea Britanie norma impunea interdicția dreptului de a alege condamnaților la sancțiunea penală privativă de libertate,indifferent de durata sancțiunii, gravitatea faptei sau circumstanțele cauzei. Interdicția dreptului de a alege , automată, generală și fără nici o restricție pentru cei condamnați la pedeapsa închisorii, a fost considerată de Curte în afara marjei de apreciere a stelor și în consecință incompatibilă cu art.3 din Protocolul 1.
Instanța va avea în vedere jurisprudența Curții Europene prezentată mai sus, inclusiv hotărârea dată în cauza Sabou și Pârcălab contra României în care s-a stabilit că interzicerea drepturilor părintești constituie o ingerință în dreptul la respectarea vieții familiale , prevăzut de art.8 din Convenție, că este o ingerință prevăzută de lege , dispozițiile art.71 și 64 C.pen., însă fără a urmări unul din scopurile legitime stabilite în paragraful2 al art.8 din Convenție, fiind în fapt o sancțiune morală având drept scop pedepsirea condamnatului și nu o măsură de protecție a copilului.
La aplicarea pedepsei accesorii instanța va avea în vedere și criteriul constituțional al proporționalității, înscris în art.53 alin.2, potrivit căruia restrângerea exercițiului unor drepturi trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o.
Prin urmare, în ceea ce privește pedepsele accesorii ce le va aplica, instanța reține că natura faptei săvârșite, duce la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 71 alin(1) C.pen., instanța va aplica fiecărui inculpat pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin(1) lit. a teza a II a și b C.pen.
În baza art. 71 alin(5) C.pen., instanța va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii executării pedepselor principale.
În baza art. 359 C.proc.pen. va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 C.pen., raportat la art. 83 și 84 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 86 ind. 3 alin(2) C.pen., un exemplar al prezentei sentințe se va comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj.
În baza art. 86 ind. 3 alin(2) C.pen., un exemplar al prezentei sentințe se va comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj.
În ceea ce privește acțiunile civile exercitate în procesul penal, instanța reține că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpaților se impune îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art.14 C.proc.pen. cu referire la art. 998 și următoarele C.civ. de la 1864(având în vedere că fapta a fost săvârșită sub imperiul acestei legi).
– fapta ilicită săvâșită cu vinovăție;
– prejudiciul cert, determinat sau determinabil;
– legătura de cauzalitate dintre fapta ilcită și prejudiciu.
În speță, fapta ilicită există (respectiv infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin(2) C.pen.) și este săvârșită cu vinovăție, sub forma intenției, astfel cum s-a stabilit prin sentința de condamnare.
Legătura de cauzalitate rezultă din însăși modul de săvârșire a faptei și conținutul ei.
Prejudiciul, urmează a fi analizat separat atât prin raportare la prejudiciul moral cât și prin raportare la cel material.
În stabilirea cuantumului concret al despagubirilor la plata cărora inculpații vor fi obligați, instanta va avea in vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei și relatările martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești.
De asemenea, instanța va avea în vedere la stabilirea despăgubirilor ca partea vătămată să fie despăgubită pentru întreg prejudiciul suferit, incluzând atât pagubele efectiv suferite cât și beneficiul nerealizat ca urmare a imposibilității de muncă.
În ceea ce privește prejudiciul material, instanța reține că partea vătămată a suferit leziuni, dar nu a dovedit în nici un fel efectuarea unor cheltuieli pentru vindecarea acestora.
Cu toate acestea, instanța reține că partea vătămată, în perioada următoare agresiunilor suferite, a fost în imposibilitate de a executa muncile, ce o efectua în mod obișnuit.
Sub acest aspect, din declarațiile martorilor F.C.I. și D.M., audiați pe latură civilă, instanța reține că partea civilă a dovedit parțial existența prejudiciului material și întinderea acestuia. Astfel, din declarațiile ambilor martori, colegi ai părții civile anterior conflictului, instanța reține că aceasta, datorită leziunilor produse, nu a mai putut lucra cu aceștia. De asemenea, din declarația martorului D.M., instanța reține că partea civilă a împrumutat suma de 2500 lei, pentru întreținerea familiei, dat fiind că nu s-a mai putut prezenta la muncă.
În schimb, în aprecierea cuantumului despăgubirilor civile, instanța nu poate reține susținerile martorilor, audiați sub aspectul laturii civile, potrivit cărora partea civilă urma să lucreze în construcții în Spania, cele relatate de aceștia neavând caracter de certitudine, chiar și în ipoteza în care aceasta nu ar fi fost agresată de inculpați, în cauză nedovedindu-se un contract în derulare la momentul săvârșirii infracțiunilor.
De asemenea, instanța reține că partea civilă, în urma agresiunilor suferite, nu prezintă incapacitate de muncă.
Prin urmare, judecând în echitate și plecând de la faptul că aspectele mai sus arătate nu au fost contestate de niciuna din părțile în proces, instanța reține că partea civilă C.S.D. a suferit un prejudiciu material de 2500 lei, sumă împrumutată, necesară întreținerii familiei în perioada imediat următoare săvârșirii infracțiunii.
În ceea ce privește prejudiciul moral, prin săvârșirea infracțiunilor, părții civile i-a fost cauzat de către inculpați un prejudiciu moral important constând în nașterea unei temeri în sufletul acesteia, a unei frici de acțiunile trecute și eventuale ale inculpaților.
În înțelesul noțiunii de prejudiciu moral, acesta constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite și culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conținut nepatrimonial ce definesc personalitatea umană.
Prejudiciul moral, fiind strâns legat de persoana umană, lezează direct și nemijlocit sentimentele de liniște și siguranță, cum este și cazul de față.
În ceea ce privește suma solicitată de partea civilă, cu titlu de daune morale, instanța reține că, evaluarea daunelor morale, chiar atunci când existența lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, ci doar pe baza unei aprecieri subiective, în care rolul hotărâtor îl au posibilitățile de orientare ale judecătorilor în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale.
Astfel, în privința întinderii prejudiciului moral, instanța va aprecia în raport cu împrejurările comiterii faptelor și urmările acestora, considerând că suma de 5000 lei pentru partea civilă C.S.D., reprezintă o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit de acestea.
În consecință, conform art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., cu referire la art. 998-999 C.civ. de la 1864, va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C.S.D. și va obliga inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 7500 lei, despăgubiri civile, din care 2500 lei, daune materiale, și 5000 lei, daune morale.
Cu privire la acțiunea civilă formulată de unitatea sanitară, instanța a luat act că, în cursul judecății, înainte de citirea actului de sesizare a instanței, S.J.U. Tg-Jiu s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1899 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții vătămate C.S.D. .
Conform art. 313 alin.1 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuieli efective ocazionate asistența medicală acordată.
Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora , în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
Având în vedere că prin acțiunile de lovire ale inculpaților s-a cauzat vătămarea părții vătămate, aceasta necesitând îngrijiri medicale care au ocazionat cheltuieli suportate de către furnizorul de servicii medicale, constituit parte civilă, cheltuieli dovedite prin fișa de examinare, evoluție, tratament a victimei și decontul de plată, reiese că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale a inculpatului privitoare la faptă, prejudiciu, raportul de cauzalitate și vinovăție.
Prin urmare, conform art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S.J.U. Tg-Jiu și va obliga inculpații în solidar la plata către aceasta a sumei de 1899 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții vătămate, cu dobânda legală aferentă până la data plății.
În baza art. 193 alin(1) C.proc.pen., va obliga inculpații în solidar la plata sumei de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat, către partea civilă C.S.D. .
În baza art. 191 alin(1) C.proc.pen., va obliga inculpații să plătească fiecare câte 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 180 alin(2) C.pen., condamnă pe inculpatul S.F.C., fiul lui ……, ns. la data de ……, în ……, jud. Gorj, cu domiciliul în …….jud. Gorj, cu antecedente penale, CNP ……., la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În baza art. 71 alin(1) C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevazută de art. 64 alin(1) lit. a teza a II-a si b C.pen., pe durata executarii pedepsei principale.
În baza art. 71 alin(1) C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevazută de art. 64 alin(1) lit. a teza a II-a si b C.pen., pe durata executarii pedepsei principale.
În baza art. 86 ind. 1 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 86 ind. 2 C.pen, stabilește un termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., obligă inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
În baza art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., obligă inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
i) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele stabilite de această instituție;
j) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
k) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
l) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 71 alin(5) C.pen., suspendă executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 71 alin(5) C.pen., suspendă executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 359 C.proc.pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 C.pen., raportat la art. 83 și 84 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 359 C.proc.pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 C.pen., raportat la art. 83 și 84 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 180 alin(2) C.pen., condamnă pe inculpatul D.I.A., fiul lui ……., ns. la data de ……, în ……, jud. Gorj, cu domiciliul în ……., jud. Gorj, CNP ………., la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În baza art. 86 ind. 1 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 86 ind. 2 C.pen, stabilește un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
m) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele stabilite de această instituție;
n) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
o) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
p) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., cu referire la art. 998-999 C.civ. de la 1864, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C.S.D. și obligă inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 7500 lei, despăgubiri civile, din care 2500 lei, daune materiale, și 5000 lei, daune morale.
În baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S.J.U. Tg-Jiu și obligă inculpații în solidar la plata către aceasta a sumei de 1899 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții vătămate, cu dobânda legală aferentă până la data plății.
În baza art. 193 alin(1) C.proc.pen., obligă inculpații în solidar la plata sumei de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat, către partea civilă C.S.D..
În baza art. 191 alin(1) C.proc.pen. obligă inculpații să plătească fiecare câte 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru Ministerul Public și partea vătămată, și de la comunicare pentru inculpați.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 14.02.2013.
Președinte,
R.Z.N.
Grefier,
E.B.
