SENTINTA PENALA NR.53
Sedinta fara publicitate din 13 februarie 2009
Prin rechizitoriul nr. 496/P/2008, Parchetul de pe lânga Tribunalul Tulcea a trimis în judecata pe inculpatul …… sub aspectul savârsirii infractiunii de loviri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 99 si urm. Cod penal.
S-a retinut în rechizitoriu ca, în noaptea de …/…. iulie 2008, inculpatul minor l-a lovit cu piciorul în zona fetei pe minorul …., determinând caderea acestuia cu capul pe o suprafata dura si concomitent decesul ca urmare a fracturii de bolta si baza craniana cu dilacerarea cerebrala si hemoragie subarahnoidiana.
Examinând probele administrate în cursul urmaririi penale, coroborându-le cu cele administrate nemijlocit în timpul cercetarii judecatoresti, tribunalul retine urmatoarele:
In seara zilei de … iulie 2008, …. s-a aflat la domiciliul parintilor sai unde a stat de vorba cu mama sa, si prietenul surorii sale. In jurul orelor 22,00 , mama sa, partea civila …. a aratat ca va merge în casa pentru a-si lua tratamentul si va ramâne acolo, dar l-a rugat pe …. sa vina de la poarta, loc în care statura cu totii de vorba si sa opreasca muzica.
Dupa ce mama si sora sa s-au culcat, …. a parasit locuinta familiei iesind în centrul localitatii pentru a merge la discoteca. Aici s-a întâlnit cu numitii ….., Popescu ….., ….. iar în discoteca se mai aflau ….., ….., ….. si alti tineri.
Programul discotecii a tinut în acea noapte pâna în jurul orelor 1,00 când s-a finalizat, clientii fiind invitati sa paraseasca localul. Pe perioada programului de discoteca, nu au avut loc nici un fel de incidente sau alteanimozitati.
Dupa terminarea programului de discoteca, parte din tinerii care participasera s-au orientat catre zona Caminului Cultura unde numitul …. sarbatorea botezul copilului. Astfel, la iesirea din discoteca, ….. consuma o cutie cu bere si s-a întâlnit cu …. si cu fratele acestuia ….. Cei trei tineri erau vecini si obisnuiau sa mearga împreuna spre casa. Martorul ….. i-a spus lui ….. ca vroia sa mearga la botez pentru a-si saluta rudele înainte sa mearga catre casa.
….. i-a cerut sa mai stea putin sa termine de consumat berea si sa mearga împreuna catre Caminul Cultural si apoi acasa. Dupa doua trei minute, ….a început sa se deplaseze catre Caminul Cultural, fiind urmat de catre ….. si Lungu Cristi la o distanta de câtiva pasi.
Intre timp la acelasi Camin Cultural, ajunsese si inculpatul …., însotit fiind de catre ….. si …… ….. consumase si el bauturi alcoolice si era pus pe cearta. Acestia au urcat treptele Caminului Cultural si s-au pozitionat pe platoul de la intrare. Din acel loc, ….. i-a observat pe ….. si ….. care se deplasau catre casa dupa încheierea programului de discoteca. Observându-i, …… a început sa profereze injurii si amenintari la adresa acestora, provocându-i la bataie. Cei doi tineri însa nu au dat curs unei astfel de provocari, multumindu-se sa-l înjure pe inculpat si si-au vazut de drum.
Faptul ca cei doi tineri nu au dat curs provocarii din partea inculpatului a fost de natura sa-l enerveze si a vrut sa coboare treptele caminului si sa se ia la bataie însa a fost retinut de martorul ….., conditie în care a strâns în pumni o cutie de bere si a aruncat-o dupa cei doi tineri care se îndepartau. Parea ca ….. s-a linistit, astfel ca …. l-a lasat în pace.
In acest timp, la Caminul Cultural au ajuns si …. si …., primul intrând în interiorul Caminului Cultural, în timp ce ….. a ramas sa îl astepte la baza scarilor de la intrare.
Vazându-l, …. a facut afirmatia ca ar avea o treaba de lamurit si l-a chemat pe …. la el pe motiv ca ar vrea sa discute. Acesta a apucat sa urce doua trepte si când s-a apropiat de inculpat, acesta s-a aplecat ca si cum ar vrea sa-i spuna ceva la ureche, întrebându-l de când afirma victima ca îl va bate si instantaneu l-a lovit cu pumnul în regiunea gurii. De fapt, gestul sau de a se apleca a fost o stratagema pentru a-si ascunde intentia de a lovi miseleste. In urma loviturii primite, ….. s-a dezechilibrat însa s-a redresat repede aplecându-se spre înainte si sprijinindu-se cu genunchii de trepte. Atunci când a vrut sa se ridice, ….., care îsi luase o pozitie superioara ca si înaltime urcând pe ultima treapta, vazând ca …… nu avea cum sa se apere sau sa riposteze, fiind în imposibilitate datorita faptului ca trebuia sa-si regaseasca echilibrul, l-a mai lovit o data cu putere cu piciorul în regiunea gurii, determinând în urma loviturii deplasarea lui …. spre înapoi, acesta lovindu-se initial cu capul de stâlpul din dreapta treptelor si apoi cazând tot cu capul de asfaltul aflat în fata Caminului Cultural, loc în care si-a pierdut viata.
In imediata apropiere se afla …. care a încercat sa-i acorde primul ajutor dar nu a reusit.
La scurt timp au fost încunostintati si parintii victimei si cu toate eforturile depuse de acestia si de cadrele medicale sosite la fata locului, viata lui …. nu a mai putut fi salvata.
In drept, fapta inculpatului minor, astfel cum a fost descrisa în paragrafele anterioare întruneste elementele constitutive ale infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 99 si urm. Cod penal.
Trebuie mentionat ca din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Tulcea, rezulta ca inculpatul minor a savârsit fapta pe fondul unei slabe rezistente la frustrare, al unei capacitati scazute de gestionare a furiei la care s-a asociat si cu consumul de bauturi alcoolice.
La individualizarea judiciara a pedepsei, tribunalul va avea în vedere criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal si cele speciale prev. de art. 100 Cod penal, tinând îndeosebi seama de gradul ridicat de pericol social al faptei savârsite, starea psihofizica a inculpatului, mediul în care s-a dezvoltat, comportarea înainte si dupa savârsirea infractiunii.
Instanta nu poate ignora nici atitudinea rudelor victimei, tatal si unul dintre frati încercând sa se razbune pe inculpat, au vrut sa patrunda cu forta în sediul postului de politie, acestia afirmând în tot cursul urmaririi penale ca se vor razbuna. Din acest motiv, pentru siguranta inculpatului minor s-a luat masura arestarii preventive a inculpatului, masura ce a fost mentinuta pe tot parcursul cercetarii judecatoresti, inculpatul nerecurând încheierile prin care s-a luat si apoi mentinut aceasta masura preventiva.
Din aceleasi considerente, cu toate ca inculpatul minor este la primul conflict cu legea penala, a recunoscut si regretat fapta comisa, iar fata de el ar putea fi luata o masura educativa, tribunalul apreciaza ca se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 3 ani închisoare.
Inculpatului i se va aplica si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata executarii pedepsei la împlinirea vârstei de 18 ani.
La individualizarea pedepsei accesorii, instanta a avut în vedere deciziile nr. 74/2007 si nr. 51/2007 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si practica recenta a Curtii Europene (cauza Hirst împotriva Marii Britanii), apreciind ca, din moment ce fapta savârsita de inculpat nu are conotatie electorala, nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
In temeiul art. 350 alin. 1 Cod proc. pen., se va mentine masura arestarii preventive a inculpatului minor începând cu data de 13 februarie 2009 si pâna la 23 martie 2009 inclusiv.
In temeiul art.88, se va deduce din pedeapsa aplicata perioada arestarii preventive începând cu 7 iulie 2008 si pâna la ramânerea definitiva a hotarârii.
Cu privire la latura civila a cauzei, tribunalul retine ca parintii victimei s-au constituit parti civile cu suma de 10.000 lei daune materiale si 100.0000 lei daune morale.
Inculpatul a fost de acord cu plata daunelor materiale în masura dovedirii acestora, lasând la aprecierea instantei cuantumul daunelor morale.
Din declaratiile martorilor …. si …., precum si din înscrisurile depuse, partile civile au demonstrat ca au suportat cheltuieli materiale în cuantumul pretins, reprezentând cheltuielile cu pomenile ulterioare (martorii apreciind ca la toate pomenile s-au cheltuit aproximativ 6000 lei, contravaloarea unei cruci de marmura (2000 lei) si a unui gard ce împrejmuieste mormântul (1000 lei), diferenta pâna la 10.000 lei reprezentând-o costul înmormântarii.
In privinta daunelor morale, tribunalul considera ca, în absenta unor criterii precise de evaluare, acestea vor fi stabilite prin apreciere, tinându-se seama de consecintele negative suferite de partile civile în plan fizic, psihic si afectiv, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.
In speta, este indiscutabil ca decesul fiului lor în vârsta de 16 ani în conditiile rezultate din piesele dosarului, a provocat parintilor – parti civile o suferinta cumplita care, chiar daca îsi va mai reduce în timp intensitatea, va continua cât vor trai. O asemenea suferinta, în mod evident trebuie reparata, tribunalul apreciind ca suma de 50.000 lei va acoperi prejudiciul moral efectiv creat partilor civile de inculpat prin fapta sa.
Asa fiind, în temeiul art. 14 Cod proc .pen., cu referire la art. 998 si urm. Cod civil, urmeaza a admite în parte actiunea civila si a obliga inculpatul minor în solidar cu partea responsabila civilmente, la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune materiale si a sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale catre partile civile.
In temeiul art. 191 alin. 1 si 3 Cod proc. pen., inculpatul minor va fi obligat în solidar cu partea responsabila civilmente, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
