R O M Â N I A
JUDECATORIA TÂRGU JIU
TÂRGU JIU
SENTINTA PENALA Nr. 1709
Sedinta publica de la 09 Octombrie 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE
Grefier …
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror … din cadrul
Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg-Jiu
Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în sedinta publica din 07.10.2009 asupra procesului penal privind pe inculpatii B. C. – Gh.si P.D.M., trimisi în judecata prin rechizitoriul nr. 3540/P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg-Jiu, pentru savârsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 197 alin.2 lit.a C.p.
La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit partile.
Procedura legal îndeplinita, din ziua dezbaterilor.
Deliberând instanta pronunta urmatoarea sentinta penala.
JUDECATA
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg.Jiu nr. 3540/P/2009 au fost trimisi în judecata în stare de arest preventiv inculpatii B. C. – Ghe. si P.D.M., cercetati pentru savârsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 197 alin.2 lit.a C.p.
În fapt , s-a retinut ca în seara de 12/13.06.2009 , partea vatamata S.M. si concubinul sau , martorul Ivancu Gheorghe , s-au întâlnit în barul apartinând SC Bakalys SRL din comuna Bîlteni , sat Moi , jud. Gorj si , dupa ce au stat un timp aici s-au ridicat cu intentia de a parasi localul.
În momentul în care cei doi s-au apropiat de usa de acces , partea vatamata a fost împiedicata sa iese de numitul Baltaretu Grigore , care i-a reprosat ca sustrasese o suma de bani de la o ruda a acestuia.
În discutie a intervenit inculpatul B.C.Gh.care se afla în acelasi local la o alta masa împreuna cu inculpatul P.D.M. si a spus lui Baltareti Grigore sa o lase în pace pe partea vatamata pentru ca în seara respectiva va ramâne cu el.
S-a retinut ca S.M. nu a intentionat sa ramâna la masa inculpatului , însa a fost obligata de acesta , care i-a aplicat în mod repetat mai multe lovituri. În jurul orelor 22:40 , B.C.Gh.a luat-o de brat si a scos-o din bar , ducând-o la cantonul statiei de apa din localitatea Moi , unde stia ca este de serviciu învinuitul Sârbu Sever .
Ajungând la intrare , în încaperea unde acesta îsi desfasura activitatea , inculpatul Batai i-a facut cunoscut scopul prezentei, iar desi învinuitul nu a fost de acord ca cei doi sa ramâna acolo , sugerând sa ” mearga pe marginea baltii” , inculpatul a insistat, împingând-o pe S.M. în interior.
Ulterior, a si inculpatul Pasarin Madalin si a fost trimis împreuna cu Sârbu Sever de catre B.C.sa cumpere o sticla continând bautura racoritoare , iar cei doi s-au conformat.
Pâna la întoarcerea lor, inculpatul Batai a întretinut raporturi sexuale cu partea vatamata , ceea ce a facut si inculpatul Pasarin Madalin ulterior , cei doi exercitând acte de violenta împotriva lui S.M. întrucât intentiona sa plece.
Mai târziu, în acelasi spatiu a patruns pe un geam lateral si Sârbu Sever , care le-a cerut sa paraseasca incinta , însa cei doi nu au vrut si mai mult i-au cerut acestuia sa întretina si el raporturi sexuale cu partea vatamata si dupa ce initial a refuzat , ulterior a acceptat la insistentele lui Pasarin Madalin, care i-a desfacut fermoarul de la bluza cu care era îmbracat si l-a adus lânga partea vatamata.
În acest context, Sârbu Sever a avut raport cu S.M. , dupa care cei doi inculpati au continuat pâna în jurul orelor 02:30 când i-au permis acesteia sa plece.
Fiind ascultati în cursul urmaririi penale, inculpatii au avut o atitudine nesincera, continutul declaratiilor fiind diferit de la o audiere la alta . Astfel, daca initial au sustinut ca în noaptea respectiva nu au întretinut raporturi sexuale cu partea vatamata, ulterior au mentionat ca au întretinut asemenea raporturi , însa cu consimtamântul acesteia.
Prin încheierea nr. 58/16.06.2009 a Judecatoriei Tg.- jiu s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor pe o durata de 29 de zile , masura a carei durata a fost prelungita ulterior de instanta.
Prin acelasi rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului Sârbu Sever pentru savârsirea infract. prev. de art. 197 alin. 2 lit. a C.p. , întrucât acesta nu a exercitat acte de violenta asupra partii vatamate si a întretinut raporturi sexuale cu aceasta în urma insistentelor celor doi inculpati.
Fiind ascultata în sedinta publica din 12.08.2009, partea vatamata S.M. a învederat ca în plângerea adresata lucratorilor de politie si declaratiile initiale a mentionat ca în noaptea de 12/13.06.2009 a fost victima unui viol savârsit de faptuitorii Batai, Pasarin si Sârbu .
A relatat ca în seara zilei respective a fost în local împreuna cu concubinul Ivancu Gheorghe cu care a stat la o masa , iar dupa consumatie s-a ridicat cu intentia de a pleca spre casa. A adaugat ca pâna în acel moment nu discutase nimic cu inculpatul Batai sau cu alte persoane, însa când intentiona sa paraseasca barul respectiv a fost întâmpinata de numitul Baltaretu care a împiedicat-o sa plece, reprosându-i ca sustrasese o suma de bani de la o ruda a sa si în acest context a intervenit B.C.care l-a îndepartat pe Baltaretu si a prins-o de brat pe partea vatamata , conducând-o la masa unde se mai afla Pasarin Madalin si afirmând ca aceasta o sa ramâna cu el în seara respectiva.
A mai adaugat S.M. ca mai târziu a plecat împreuna cu Batai la Statia de apa si a întretinut raporturi sexuale cu acesta fara sa fie constrânsa în vreun fel si fara ca acesta sa exercite fata de ea vreun act de violenta.
Aceasta a mentionat ca si anterior mai întretinuse relatii sexuale cu numitul Batai , însa ulterior se certasera , astfel ca la data de 12.06.2009 se afla în relatii de concubinaj cu numitul Ivancu Gheorghe , împreuna cu care si venise la acel local.
Partea vatamata a mai relatat ca ulterior, la Statia de apa a venit si inculpatul Pasarin pe care nu-l cunostea dinainte si cu care nu discutase nimic atunci când s-au aflat în bar , întretinând si cu acesta raporturi sexuale fara sa fie constrânsa. Ca , putin mai târziu a aparut si numitul Sârbu Sever care a fost convins de inculpati sa aiba si el relatii cu partea vatamata , ceea ce s-a întâmplat.
Referitor la cele precizate în cuprinsul plângerii si declaratiilor initiale a mentionat ca nu a avut intentia sa formuleze plângere , ci a ajuns la postul de politie pentru a depune o caracterizare într-un dosar în care era acuzata de furt .
Cu aceasta ocazie , lucratorii de politie au observat leziunile, le-a relatat cele întâmplate si i s-a sugerat sa formuleze plângere , cu motivarea ” sa-i speriem un pic”.
Partea vatamata a învederat ca leziunile evidentiate de certificatul medico – legal au fost produse în cea mai mare parte în noaptea respectiva , însa consecinta unor manifestari normale în timpul actelor sexuale , iar nu ca urmare a unor acte de violenta care sa determine o constrângere la aceste acte.
A adaugat ca dupa arestarea inculpatilor nu a fost influentata de membrii familiilor acestora sa dea declaratia notariala care sa le serveasca la solutionarea recursului împotriva masurii si nici sa declare altceva la instanta. Nu s-a constituit parte civila în cauza.
Inculpatul B.C.Gh.a declarat ca la plecarea din localul unde se afla împreuna cu Pasarin Madalin , S.M., cu care nu discutase în acea seara a fost împiedicata sa plece si lovita de numitul Baltaretu Grigore, context în care a intervenit în scop salvator , dupa care a condus-o pe partea vatamata la masa unde se afla Pasarin si a ramas împreuna cu aceasta circa 30 minute , interval în care a convenit cu acesta sa întretina raporturi sexuale, lucru care se mai întâmplase anterior.
A relatat ca mai târziu a mers împreuna cu acesta la Statia de apa , gasindu-l acolo pe Sârbu Sever cu care nu discutase înainte si i-a cerut permisiunea sa patrunda în încapere împreuna cu S.M., obtinând acordul în acest sens.
Inculpatul a adaugat ca a întretinut relatii cu aceasta , iar ulterior i-a trimis pe cei doi sa cumpere o bautura racoritoare , cerându-i lui Sârbu sa închida usa încaperii pe exterior , pentru a nu fi deranjat.
A mai sustinut ca partea vatamata avea leziuni anterioare, ca nu a exercitat asupra acesteia acte de constrângere si ca apoi aceasta a acceptat raporturi sexuale si cu ceilalti doi, respectiv Pasarin ( în doua rânduri) si Sârbu.
În declaratia data la parchet (filele 37 – 38 d.u.p.) inculpatul precizase ca partea vatamata nu a vrut sa întretina raporturi sexuale cu Pasarin Dumitru însa acesta i-a promis bani , iar apoi a lovit-o cu palma pentru a o convinge.
Fiind ascultat în cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul Pasarin a declarat ca nu a discutat nimic cu partea vatamata cât timp s-au aflat în local dupa ce inculpatul Batai o adusese la masa lor si ca dupa ce acesta a plecat împreuna cu S.M. i-a spus sa vina si el la Statia de apa . A adaugat ca mai târziu , ajungând acolo, la solicitarea lui Batai a mers cu Sârbu sa cumpere o bautura racoritoare , iar la întoarcere a întretinut raport sexual cu partea vatamata fara sa o constrânga , observând pe corpul acesteia leziuni.
Inculpatul a mai precizat ca dupa epuizarea contactului a intrat în încapere si Sârbu , caruia i-a spus ” hai ma ca tu urmezi” desfacându-i fermoarul de la roling .
Ca, dupa aceea Batai a întretinut din nou raport sexual cu partea vatamata , la fel ca si Pasarin , care a subliniat ca nu a întrebat-o pe aceasta daca este sau nu de acord si nici nu si-a manifestat în vreun mod lipsa consimtamântului.
P.D.M. a adaugat ca nu a agresat-o pe aceasta ca a lovit-o cu palma peste posterior , însa ca manifestare în timpul actului sexual.
A mai subliniat ca partea vatamata discuta doar cu Batai caruia îi spunea ca vrea sa plece acasa.
În declaratia data la Parchet ( fila 30-31 d.u.p.) inculpatul Pasarin declarase ca atunci când a intrat pentru prima data în încaperea unde partea vatamata fusese împreuna cu Batai a observat ca aceasta avea leziuni în zona picioarelor , presupunând ca provin de la acesta.
Instanta a dispus ascultarea martorilor Sârbu Sever , Ivancu Gheorghe, Baltaretu Romulus, Baltaretu Elena , Tataru Valeria , Ias Alina , Olteanu Petre , Bivolu Grigore, Baltaretu Grigore.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauza , instanta retine starea de fapt expusa prin rechizitoriu si apreciind-o constata ca fapta dedusa judecatii exista, constituie infractiunea de viol si a fost savârsita cu vinovatie de inculpatii B.C.Gh.si P.D.M..
În primul rând, asupra atitudinii oscilante a partii vatamate se impune precizarea ca desi la instanta a sustinut ca lucratorii de politie i-ar fi sugerat sa formuleze plângerea si continutul declaratiilor , din analiza acestora reiese ca S.M. a mentionat foarte multe amânunte ce nu puteau fi cunoscute decât de persoane ce au perceput direct cele întâmplate, constatându-se asadar ca este putin probabila afirmatia ca a fost influentata de anchetatori.
Mai mult, fiind ascultata cu ocazia arestarii preventive a inculpatilor , S.M. a declarat ca a fost retinuta cu forta de inculpatul Batai în acel local , nefiind lasata sa plece împreuna cu concubinul Ivancu Gheorghe , iar ulterior Batai a constrâns-o sa iese din local si a amenintat-o ca daca va încerca sa plece nu va iesi vie pe usa. A adaugat ca nu a solicitat ajutorul celor din jur, întrucât îi era frica de inculpat, care nu avea o buna reputatie în localitate.
A mai precizat ca si anterior mai fusese constrânsa sa întretina raporturi sexuale cu inculpatul , însa i-a fost teama sa sesizeze lucratorii de politie si nu a spus la nimeni cele întâmplate.
S.M. a mai adaugat ca a fost lovita atât de Batai cât si de Pasarin si constrânsa astfel sa întretina raporturi sexuale repetate cu acestia, subliniind ca cel mai agresiv a fost B.
Din cuprinsul declaratiei data ulterior de partea vatamata la politie cu ocazia audierii sub acuzatia de denuntare calomnioasa, reiese ca dupa arestarea inculpatilor fratii inculpatului B. au determinat-o mai întâi sa dea o declaratie la din care sa rezulte ca acesta nu a exercitat acte de violenta asupra sa în noaptea comiterii faptei, iar ulterior au existat presiuni sa modifice continutul declaratiilor , lucru pe care l-a facut la instanta sub imperiul starii de temere creata.
Declaratiile oscilante si chiar contradictorii ale partii vatamate pe parcursul procesului penal, evidentiaza gradul ridicat de influentabilitate si sugestibilitate al acesteia pe fondul nivelului redus de instruire.
Declaratiile date la urmarirea penala si cu ocazia arestarii sunt confirmate de cele ale martorilor S. S. care a perceput nemijlocit cele întâmplate, T. V. , B. R. , I. Gh. .
Astfel, primul a relatat ca atunci când au venit la Statia de apa , inculpatul B. a împins-o în interior pe partea vatamata, iar aceasta la un moment dat a iesit , intentionând sa plece, însa inculpatul nu i-a permis.
A adaugat ca ulterior dupa ce întretinuse prima data raporturi cu S.M. , fata i-a lovit-o cu palma si a tras-o de par întrucât insista sa o lase în pace .
A observat apoi pe corpul acesteia leziuni pe sâni , coapse si pe brate , relatând ca inculpatul Batai a facut si o înregistrare video cu telefonul .
Martorul S. a precizat ca fiecare dintre inculpati a întretinut în doua rânduri raporturi sexuale cu partea vatamata, despre care a învederat ca era speriata , obosita, apreciind martorul ca si daca ar fi încercat sa plece nu ar fi fost lasata asa cum se întâmplase anterior.
A mai adaugat ca la un moment dat , în timp ce se aflau toti trei în încapere, P. D. i-a deschis fermoarul de la roling , îndemnându-l sa aiba si el raport sexual cu partea vatamata, lucru care s-a întâmplat în urma insistentelor acestuia.
Asupra starii partii vatamate, observata la scurt timp dupa cele întâmplate, relevanta este si declaratia lui I. G. , care a relatat ca atunci când a venit la domiciliul sau S.M. era “speriata” , “transpirata” si a spus “scapai” referindu-se la B. C .
Martorilor Baltaretu Romulus si Tataru Valeria le-a relatat dupa noaptea respectiva ca a fost lovita de inculpatul Batai înca din local , iar apoi a fost agresata de ambii inculpati cu care a întretinut fara consimtamântul ei raporturi sexuale.
În acelasi timp , martorii Tataru , Ivancu Gheorghe si Baltaretu Grigore au relatat cu certitudine ca în seara respectiva S.M. nu a fost agresata de acesta din urma , asa cum sustinuse inculpatul Batai.
Din analiza raportului de constatare medico – legala se desprinde existenta a numeroase leziuni pe zone diferite ale corpului partii vatamate, concluzionându-se ca acestea s-au putut produce prin comprimare cu degetele, lovire cu si de corp dur, posibil comprimarea toracelui pe o suprafata dura si posibil smulgerea parului capilar, precizându-se ca leziunile pot data din noaptea de 12/13.06.2009 si necesita de la producere 5-6 zile îngrijiri medicale.
Înscrisul medico – legal subliniaza ca topografia si caracterul leziunilor traumatice pledeaza pentru tendinta de imobilizare a victimei (prin imobilizarea bratelor) si înfrângerea violenta a opozitiei acesteia pentru întretinerea unui contact sexual vaginal (prin leziunile de pe fata interna a coapselor).
S-a mai apreciat ca leziunile de la nivelul antebratelor si mâinii drepte pledeaza pentru leziuni de aparare, iar cele traumatice genitale s-au putut produce prin iritatie mecanica , posibil prin act sexual consumat intravaginal recent.
Adaugând si precizarea partii vatamate cuprinsa în declaratia data la instanta ca cele mai multe din aceste leziuni provin din noaptea respectiva , se poate concluziona cu certitudine drept cauza a acestora actele de constrângere fizica exercitate de inculpati în scopul de a o constrânge pe partea vatamata la întretinerea de raporturi sexuale.
De altfel, asa cum s-a aratat , initial acestia nu au recunoscut sa fi avut asemenea raporturi cu S.M., iar apoi au revenit , sustinând ca a existat acordul acesteia, fiecare precizând ca celalalt ar mai fi lovit-o pe partea vatamata (inculpatul Pasarin a observat leziunile , presupunând ca au fost create de inculpatul Batai , care întretinuse mai întâi cu partea vatamata raport sexual , iar acesta din urma a relatat în declaratia de la parchet ca “Mioara nu a vrut sa întretina raporturi si cu Pasarin , motiv pentru care acesta i-a promis bani si apoi a lovit-o cu palma pentru a o convinge”). Se adauga precizarea inculpatului Pasarin ca înaintea existentei celui de-al doilea contact sexual cu partea vatamata , nu a discutat nimic cu aceasta, care nu a reactionat, putându-se aprecia asadar si o neputinta a acesteia de a-si exprima vointa.
Sustinerea lor , în sensul existentei consimtamântului partii vatamate , cu ocazia fiecarui raport este infirmata însa de întregul material probatoriu administrat în cauza .
Astfel, asa cum chiar inculpatii au declarat, de la momentul când partea vatamata a fost adusa în locatia respectiva de inculpatul Batai pâna la plecarea acesteia s-au scurs mai mult de doua ore, interval în care , în mod succesiv , acestia , dar si Sârbu Sever , au întretinut relatii sexuale cu aceasta.
Este evidentiata în acest mod nu numai o cooperare materiala , dar si o coeziune pe plan subiectiv , manifestata si prin expresii de genul “hai ma, tu urmezi”! sau ” cine urmeaza”? , aspecte ce rezulta din declaratiile inculpatului Pasarin si martorului Sârbu.
Se constata ca în tot intervalul mentionat S.M. s-a aflat sub imperiul constrângerii , exercitata mai întâi de inculpatul Batai si mentinuta prin actele de agresiune ulterioare ale ambilor inculpati, vointa sa fiind înfrânta , astfel ca nu a avut nici un moment posibilitatea reala de a pleca, iar orice act de rezistenta sau opozitie din partea partii vatamate ar fi fost inutil raportat la numarul faptuitorilor dar si la celelalte împrejurari ale savârsirii faptelor.
Se apreciaza în raport de aceste elemente si multitudinea leziunilor , ca forta fizica a avut aptitudinea de a constrânge la raport sexual , iar totodata ca este vorba de existenta agravantei prev. de art. 197 alin. 2 lit. a C.pen. a carei ratiune consta în aceea ca pluralitatea faptuitorilor da acestora o mai mare încredere , îi face sa actioneze cu mai multa îndrazneala pentru a înfrânge mai usor opozitia victimei.
Relevante în acest sens sunt declaratiile martorului Sârbu Sever si inculpatului P. , care au relatat ca, în mod repetat, atât acesta cât si inculpatul Batai au întretinut raporturi sexuale cu partea vatamata, aflându-se uneori si împreuna în încaperea respectiva.
De altfel, este evidenta existenta unei întelegeri între inculpati , din moment ce, desi a mai ramas în local, inculpatul Pasarin a cunoscut locatia unde îi va gasi pe Batai si partea vatamata .
În raport de considerentele expuse, constatând întrunite cerintele art. 345 alin. 2 C.p.p., se va dispune condamnarea ambilor inculpati pentru comiterea infractiunii prev. de art. 197 alin. 2 lit. a C.p., dispunând respingerea în prealabil a cererii de schimbare a încadrarii juridice pentru motivele deja mentionate.
La individualizarea pedepsei ce se va stabili inculpatului B.C.Gh., instanta va tine seama de limitele prevazute de lege, pericolul social concret ridicat manifestat prin contributia majora avuta la savârsirea faptei , atitudinea necorespunzatoare manifestata în cursul procesului, banuiala ca prin intermediul membrilor familiei a influentat partea vatamata sa dea declaratia notariala care sa-i serveasca la solutionarea recursului asupra masurii arestarii si sa modifice cuprinsul declaratiilor în scopul zadarnicirii aflarii adevarului, existenta antecedentelor penale ( prin s.pen.968/2003 a Judecatoriei Tg.- Jiu a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 192 alin. 2 C.pen.- infractiune de violenta – însa s-a împlinit termenul de reabilitare , astfel încât nu se poate retine starea de recidiva).
În raport de aceste criterii, se apreciaza ca o pedeapsa privativa de libertate în cuantum minim este apta sa asigure atingerea scopului sanctiunii penale, considerând ca modalitatea executarii prin sau suspendare sub supraveghere, nu sunt adecvate.
La individualizarea pedepsei ce se va stabili inculpatului P.D.M. , instanta va tine seama de limitele prevazute de lege, pericolul social concret mediu al faptei apreciat prin prisma modalitatii de comitere, atitudinii ulterioare (inculpatul a recunoscut calificat comiterea faptei , în sensul existentei unor acte de agresiune asupra partii vatamate), lipsa antecedentelor penale ale acestuia.
În raport de aceste criterii , se apreciaza ca o pedeapsa privativa de libertate în cuantum situat sub minimul prevazut de lege, urmare a retinerii disp.art. 74, 76 C.pen. , este apta sa asigure atingerea scopului sanctiunii penale.
În raport de aceste criterii, se apreciaza ca o pedeapsa privativa de libertate în cuantum minim este apta sa asigure atingerea scopului sanctiunii penale, considerând ca modalitatea executarii prin munca sau suspendare sub supraveghere, nu sunt adecvate.
Din durata pedepselor se va deduce perioada executata , va fi mentinuta starea de arest a inculpatilor si se va aplica acestora pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a , teza a II-a si litera b C.pen. pe o durata de 2 ani ce se va executa conform art. 66 C.p.
Se va lua act ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila în cauza , iar în baza art. 191 C.p.p. , inculpatii vor fi obligati la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea privind schimbarea încadrarii juridice a faptelor.
În baza art.197 alin.2 lit. “a” C.p., condamna inculpatul B.C.G, la pedeapsa de 5 ani închisoare.
Aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.64 lit. “a” teza a-II-a si lit. “b” C.p. pe durata stabilita de art.71 alin.2 C.p.
Deduce din durata pedepsei perioada retinerii si arestului preventiv, începând cu data de 15.06.2009, pâna la zi.
Deduce din durata pedepsei perioada retinerii si arestului preventiv, începând cu data de 15.06.2009, pâna la zi.
Mentine starea de arest a inculpatului.
Mentine starea de arest a inculpatului.
În baza art.197 alin.2 lit.”a” C.p., cu aplicarea art.74-76 C.p. condamna inc. P.D.M.,, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
Aplica pedeapsa accesorie a interzicerii, exercitarii drepturilor prev. de art.64 lit. “a” teza a-II-a si lit. “b” C.p., pedeapsa stabilita de art.71 alin.2 C.p.
Aplica inculpatilor pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. “a” teza a-II-a si lit. “b” C.p. pe o durata de 2 ani, ce se va executa conform art.66 C.p.
Ia act ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila în cauza.
Obliga fiecare inculpat la câte 500 lei cheltuieli judiciare statului.
Cu apel.
Pronuntata în sedinta publica azi 09.10.2009 la Judecatoria Târgu Jiu, judetul Gorj.
Presedinte,
Grefier,
1
6
