Prin sentinţa penală nr. 409/30.10.2007 a Judecătoriei Tg. Bujor, inculpatul D.I.M. a fost condamnat la o pedeapsă principală de 7 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b d şi e Cod penal pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii de viol prev. de art. 197 alin. 2 lit. b1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în fapt că în noaptea de 14/15.05.2007, inculpatul D.I.M., prin violenţă şi ameninţare a întreţinut un raport sexual cu partea vătămată MC, nepoata sa, în vârstă de 15 ani şi 6 luni, cei doi locuind şi gospodărind în aceeaşi curte.Împotriva sentinţei penale nr. 409/30.10.2007 a Judecătoriei Tg. Bujor a declarat apel domnul avocat E.G., în calitate de apărător ales al inculpatului.Prin decizia penală nr. 167/18.03.2008 a Tribunalului Galaţi, apelul declarat de domnul avocat E.G. a fost respins ca inadmisibil şi a fost obligat inculpatul (n.n avocatul) E.G. la plata sumei de 120 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.Pentru a pronunţa această decizie, Tribunalul Galaţi a reţinut că, potrivit art. 362 alin. 2 Cod proc. penală, putea să declare apel pentru inculpatul D.I.M. numai dl. avocat A.B. care la judecarea cauzei în fond l-a reprezentat pe inculpat, în calitate de avocat desemnat din oficiu.În ceea ce-l priveşte pe dl. avocat E.G., s-a reţinut că acesta a fost angajat la data de 16.11.2007, deci după pronunţarea sentinţei penale şi că, potrivit împuternicirii avocaţiale, acesta a fost împuternicit doar să asiste/reprezinte clientul în faţa Judecătoriei Tg. Bujor şi nu a avut împuternicire pentru a declara apel.Împotriva deciziei penale nr. 167/18.03.2008 a Tribunalului Galaţi, a declarat recurs, în termen legal, inculpatul D.I.M.Prin decizia penală nr. 142/R/12.09.2008 a Curţii de Apel Galaţi, s-a admis recursul declarat de inculpatul D.I.M., s-a casat decizia penală nr. 167/18.03.2008 a Tribunalului Galaţi şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.S-a reţinut că hotărârea este nelegală şi lovită de nulitate, în sensul dispoziţiilor art. 197 alin. 2 Cod proc. penală, din următoarele motive:
Potrivit art. 362 alin. 2 Cod proc. penală, pentru inculpat apelul poate fi declarat şi de către apărător. În ceea ce-l priveşte pe apărător, se disting două situaţii: O primă situaţie este aceea când apărătorul a acordat asistenţă juridică inculpatului la instanţa a cărei hotărâre urmează a fi atacată cu apel. În acest caz, apărătorul declară apel pentru inculpat nu în calitate de reprezentant convenţional, cu specială, ci ca substituit procesual, în baza legii, respectiv a dispoziţiilor art. 172 şi art. 173 Cod proc. penală, dispoziţii conform cărora apărătorul poate formula cereri şi depune memorii şi exercită drepturile părţii pe care o asistă, ori unul din drepturile părţii este şi acela de a ataca hotărârea cu apel.A doua situaţie se întâlneşte când apărătorul nu a acordat asistenţă juridică la instanţa a cărei hotărâre se atacă cu apel. În acest caz, apărătorul are nevoie de o procură specială, ca reprezentant convenţional. În cauză, dl. avocat E.G. a avut o procură specială, deoarece din contractul de asistenţă juridică nr. 445/16.11.2007, rezultă că a fost împuternicit să acorde asistenţă juridică în dosarul penal privind infracţiunea de viol prevăzută de art. 197 Cod penal şi să formuleze apel.Faptul că dl. avocat a fost angajat de către S.S., un prieten al inculpatului, care a şi semnat contractul de asistenţă juridică, nu are relevanţă, deoarece dispoziţiile art. 126 alin. 5 din Statutul profesiei de avocat permit ca, în situaţia în care avocatul şi clientul convin, o terţă persoană să fie beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii.În condiţiile în care apelul declarat de apărător a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 362 alin. 1 lit. b şi alin. 2 Cod proc. penală, acesta a fost declarat în numele şi în interesul exclusiv al inculpatului şi instanţa avea obligaţia să se pronunţe cu privire la apelul inculpatului şi nu cu privire la apelul avocatului.Oricum, instanţa de apel nu avea cum să se pronunţe asupra apelului declarat de avocat şi să-l oblige la cheltuieli judiciare către stat, fără ca acesta să fie legal citat şi procedura să fi fost îndeplinită, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 291 alin. 1 Cod proc. penală.
Decizia penală nr. 167/18.03.2008 a Tribunalului Galaţi este nelegală şi lovită de nulitate în sensul art. 197 alin. 2 Cod proc. penală,deoarece inculpatul a fost lipsit de dreptul la apărare. Sub acest aspect se constată că apărătorul desemnat din oficiu a pus concluzii în defavoarea inculpatului, solicitând respingerea apelului ca inadmisibil şi nu a susţinut apelul declarat de inculpat.Au fost încălcate dispoziţiile art. 115 şi art. 116 din Statutul profesiei de avocat, conform cărora avocatul trebuie să depună toate diligenţele pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului şi să-şi sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod conştiincios, corect şi cu diligenţă şi art. 2.7 din Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană care prevăd că avocatul are obligaţia de a apăra întotdeauna cât mai bine interesele clientului său.
