Pe rolul instanţei a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului XY sub aspectul comiterii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, infracţiune prevăzută şi sancţionată de dispoziţiile art. 87 alin.l din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpatul XY a condus autoturismul având în sânge o alcoolemie peste limita legală.
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probatoriilor administrate instanta retine următoarele:
In timp ce inculpatul conducea autoturismul pe str. Stefan eel Mare dm mun. Vaslui, a fost oprit pentru control de un echipaj al poliţiei rutiere.
întrucât inculpatul emana halenă alcoolică, a fost supus testării cu aparatul alcooltest la ora 18,49, rezultând o alcoolemie de 0,45 mg/1 alcool pur in aerul expirat, după care a fost condus la Spitalul Judeţean Vaslui, în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea gradului de intoxicaţie etilică.
Din buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie rezultă că inculpatul a prezentat o alcoolemie de 1,20 g 0/00 la prima probă recoltată la ora 18,58 şi de l,10g 0/00 la cea de-a doua probă recoltată la ora 19,58.
Inculpatul recunoaşte săvârşirea faptei, declarând că în ziua respectivă, între orele 16,30-17 a consumat două căni cu vin fiert, fară a mânca.
Instanţa a apreciat că, în modalitatea reţinută, fapta comisă de inculpatul XY de a conduce pe drumurile publice autovehiculul având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută şi sancţionată de art. 87 alin.l din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
Instanţa nu poate reţine existenţa erorii de fapt la comiterea intracţiunii, ca şi cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei, aşa cum s-a solicitat de către inculpat prin apărător. Astfel, faptul că inculpatul a consumat două căni de vin fiert fiind convins că nu consumă alcool, ca urmare a eliminării alcoolului prin fierbere, ci doar o băutură caldă, nu se circumscrie, sub nici o forma, caracteristicilor erorii de fapt, aşa cum este aceasta prevăzută in art. 51 C.pen.
Nu se poate afirma că inculpatul a avut o reprezentare greşită a realităţii determinat de necunoaşterea faptului că vinul fiert conţine alcool şi astfel, a fost in imposibilitate de a prevedea că se află sub influenţa băuturilor alcoolice în momentul conducerii autoturismului şi opririi de către organele de politic
Este de notorietate că vinul, chiar fiert fiind, este o băutură alcoolică şi astfel, voinţa inculpatului, persoană cu capacitate psiho-fizică normală, nu s-a
format nicidecum pe date greşite ale realităţii, săvârşind în aceste condiţii infracţiunea reţinută în sarcina sa.
Astfel , sub aspect obiectiv, acţiunea inculpatului de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, în conditiile în care avea în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/1 alcool pur , a generat o stare de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi a participant lor la trafic. Fiind o infracţiune de pericol , raportul de cauzalitate rezultă ex re. Sunt întrunite condiţiile speciale de loc, autoturismul fiind condus pe drumul public.
Din perspectiva laturii subjective, atitudinea psihică a inculpatului faţă de faptă şi faţă de urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei indirecte prevăzute de art. 19 alin.l pct.l lit.b Cod penal , inculpatul prevăzând şi acceptând că prin săvârşirea faptei creează o stare de pericol pentru siguranţa circulaţiei, chiar dacă nu a urmărit-o anume.
