C. proc. pen., art. 8, art. 128, art. 333
Audierea inculpaţilor fără asigurarea unui interpret de limbă maghiară, în condiţiile în care aceştia nu cunosc limba română, dar cu prezenţa interpretului la luarea unei declaraţii de către procuror nu atrage restituirea cauzei la procuror.
Decizia penală nr. 431ZR din 28 iulie 2005 – M.D.
Prin sentinţa penală nr. 38/S din 16 mai 2005, Tribunalul Covasna a dispus, în baza art. 333 C. proc. pen., restituirea către Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna a cauzei privind pe inculpaţii B.T. şi K.D., trimişi în judecată pentru săvârşirea a câte unei infracţiuni prevăzute de art. 174, art. 175 lit. i) şi art. 176 lit. a) C. pen., de art. 192 alin. (2) şi de art. 217 alin. (1) C. pen., şi pe inculpatul M.Z., trimis în judecată pentru infracţiunile prevăzute de art. 174, art. 175 lit. i), art. 176 lit. a) şi c), de art. 192 alin. (2), de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., de art. 180 alin. (1) din acelaşi cod, în vederea refacerii următoarelor acte: ascultarea inculpaţilor, a părţilor vătămate, a martorilor şi prezentarea materialului de urmărire penală în prezenţa unui interpret autorizat.
în considerentele hotărârii s-a reţinut că inculpaţii au fost trimişi în judecată prin rechizitoriu Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna nr. 1849 din 28 octombrie 2004, în stare de arest preventiv, pentru infracţiunile arătate mai sus.
în fapt, s-a reţinut că în 8 iulie 2004, cei trei inculpaţi înarmaţi cu furci, topoare, coasă şi alte obiecte contondente au atacat locuinţa părţii vătămate M.F. Au distrus uşi de acces şi două ferestre ale locuinţei şi, pe timp de noapte, au pătruns fără drept în interior. Inculpatul M.Z. a aplicat părţii vătămate G.Ş. lovituri cu corp dur, cauzându-i o leziune echimotică la nivelul fesei drepte, ce nu a necesitat zile de îngrijiri medicale. Cu o violenţă deosebită, inculpaţii au scos din casă victima pe care au urmărit-o în fugă prin grădină, până când au ajuns în drumul public unde, succesiv şi concomitent, i-au aplicat numeroase lovituri cu toporul, coasa şi cele două furci pe toată suprafaţa corpului, cu mare intensitate şi în timp îndelungat, victima decedând la o oră de la agresiune, urmare a efectelor combinate ale leziunilor traumatice.
Pe parcursul procesului în apărare s-a invocat nulitatea actelor procedurale efectuate în cursul urmăririi penale, în sensul că nu li s-a asigurat inculpaţilor şi martorilor necunoscători ai limbi române un interpret traducător.
Tribunalul a reţinut că în dosarul de urmărire penală se află primele declaraţii olografe ale celor trei inculpaţi date la Postul de Poliţie al comunei Sânzieni, scrise în limba română şi semnate de inculpaţi, fiind menţionat faptul că declaraţiile au fost traduse în limba maghiară de martorul P.L., respectiv P.I.
în aceeaşi zi, 9 iulie 2004, au fost prezenţi cei trei inculpaţi la procuror care a luat declaraţiile în prezenţa apărătorului din oficiu. Acesta nu cunoştea limba maghiară, iar inculpaţii au fost audiaţi în această limbă. Cele relatate au fost traduse fără a se menţiona persoana traducătorului.
S-a reţinut că din conţinutul acestor declaraţii şi procese-verbale întocmite cu acea ocazie nu rezultă că inculpaţii cunosc sau nu, înţeleg sau nu, vorbesc sau nu limba română sau că solicită să fie sau nu asistaţi de un traducător interpret.
Cu ocazia completării declaraţiilor din 26 octombrie 2004, inculpaţii au fost audiaţi în prezenţa interpretului autorizat şi a apărătorului din oficiu.
Martorii M.S., J.F., F.G., M.L., G.L. au declarat în faţa instanţei că nu cunosc, nu înţeleg şi nu vorbesc limba română. în faţa procurorului, la audierea lor, nu s-a consemnat această stare de fapt şi nu li s-a asigurat interpret-traducător autorizat.
în procesele-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală se menţionează că s-a asigurat translator autorizat, însă nu s-a identificat persoana după nume şi prenume.
în faţa instanţei, inculpaţii şi martorii menţionaţi au arătat că nu cunosc limba română şi că în cursul urmăririi penale au fost audiaţi în limba maghiară, iar cele relatate au fost traduse şi consemnate în limba română de procuror, care ştia ambele limbi.
S-a apreciat că sunt încălcate dispoziţiile art. 8 şi art. 128 C. proc. pen. Persoana care a efectuat traducerea cu prilejul audierii părţilor şi martorilor la poliţie, precum şi procurorul care a efectuat traducerea nu sunt persoane recunoscute în sensul legii ca interpret autorizat. Nu rezultă că aceştia au beneficiat de serviciile unui interpret.
S-au considerat încălcate dispoziţiile procedurale imperative referitoare la asigurarea unui interpret în cursul urmăririi penale, la folosirea limbii române în faţa organelor judiciare, la exercitarea drepturilor procesuale legale, inclusiv a celui la apărare. Toate acestea sunt motive de nulitate absolută a urmăririi penale, dispunându-se refacerea acestor acte nule.
împotriva hotărârii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru continuarea judecăţii.
în dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispoziţiile art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., s-a arătat că instanţa de fond a apreciat eronat că s-au încălcat drepturile procesuale ale părţilor. Deşi într-o primă fază inculpaţii au fost audiaţi în lipsa unui interpret, aceştia au fost reaudiaţi în prezenţa apărătorului ales cu privire la toate faptele şi învinuirile reţinute în sarcina lot. Ei nu au formulat vreo obiecţie cu ocazia audierii sau prezentării materialului de urmărire penală.
Faptul că pe declaraţiile inculpaţilor şi pe procesele-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală nu apare semnătura interpretului autorizat nu echivalează cu neasigurarea asistenţei lor de către această persoană, în condiţiile în care la dosar se află depusă autorizaţia acestuia.
în legătură cu încălcarea art. 8 C. proc. pen., s-a arătat că nulitatea actului făcut cu încălcarea dispoziţiilor procesual penale poate conduce la anularea actului atunci când s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel înlăturată.
Inculpaţilor nu li s-a adus vreo vătămare şi, în consecinţă, nulitatea nu este absolută, iar cea relativă nu este dovedită.
Recursul Parchetului a fost admis, cu opinie majoritară, pentru următoarele considerente:
După cum a constatat instanţa de fond, declaraţiile date iniţial de inculpaţi în faza actelor premergătoare şi imediat după începerea urmăririi penale în 9 iulie 2004 nu respectă drepturile procesuale prevăzute de art. 8 C. proc. pen., întrucât audierile nu s-au făcut în prezenţa unui interpret, potrivit art. 128 C. proc. pen.
De asemenea, nu s-au întocmit procese-verbale din care să rezulte că inculpaţii au fost audiaţi în aceleaşi condiţii procesuale.
La data de 26 octombrie 2004, inculpaţii sunt audiaţi de către procuror în condiţiile în care s-au folosit serviciile unui interpret pentru traducerea din limba română în cea maghiară şi invers, la dosar existând dovadă în acest sens, actele procedurale ce poartă semnătura interpretului, precum şi autorizaţia nr. 4626/2001 a Ministerului Justiţiei.
în această situaţie, nulitatea actelor invocată în faza cercetării judecătoreşti nu este una absolută, ci este relativă, dacă sunt întrunite condiţiile legale.
Potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen., nulităţile absolute sunt cele ce privesc competenţa după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea şi compunerea instanţei, şedinţei de judecată, participarea procurorului, prezenţa inculpatului şi asistarea lui de către apărător, când sunt obligatorii potrivit legii, efectuarea anchetei sociale în cauzele cu infractori minori.
întrucât acestea sunt cazuri expres prevăzute de lege, situaţia particulară a inculpaţilor din cauza de faţă s-a constatat a nu se circumscrie art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
Se poate invoca existenţa unor nulităţi relative ale actelor procesuale, însă este necesar să existe o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelor acte.
în speţă, s-a constatat că nu sunt eficiente din punct de vedere juridic declaraţiile date de inculpaţi, în condiţiile în care aceştia nu cunosc şi nu se exprimă în limba română şi nu s-a asigurat un interpret, conform art. 128 C. proc. pen.
Există însă declaraţiile date de inculpaţi la 25 octombrie 2004, respectiv 17 septembrie 2004, în caţe au fost audiaţi pe larg cu privire la învinuirea ce li s-a adus, în condiţiile respectării tuturor drepturilor procesuale.
Atât timp cât inculpaţii au avut posibilitatea de a declara liber, traducându-se în limba oficială a statului declaraţiile date, precum şi de a propune probe, dreptul acestora la apărare nu a fost vătămat, astfel încât să fie necesară refacerea tuturor actelor procedurale constând din declaraţiile acestora.
în ce priveşte părţile vătămate şi martorii audiaţi în faza urmăririi penale, s-a constatat că aceştia nu au beneficiat de condiţiile unui interpret autorizat. Numai în faza cercetării judecătoreşti aceştia au fost audiaţi în condiţiile asigurării respectării art. 128 C. proc. pen.
Aceste declaraţii date în faza urmăririi penale sunt lovite de nulitate relativă, iar vătămarea drepturilor procesuale este evidentă, în condiţiile în care au fost audiaţi numai de instanţă cu respectarea tuturor drepturilor.
Chiar şi în această situaţie nu este întemeiată hotărârea de restituire a cauzei la Parchet, întrucât, potrivit art. 33 alin. (1) C. proc. pen., în faţa instanţei s-ar putea face fără întârziere completarea probelor.
Notă: Soluţia a fost pronunţată cu opinie separată, în sensul respingerii recursului declarat de Parchet şi menţinerii soluţiei de restituire a cauzei la procuror, întrucât inculpaţii au fost ascultaţi fără a se asigura traducerea de către un interpret autorizat, pentru că aceştia nu cunosc limba română, astfel cum au arătat în faţa instanţei de fond. Părţile vătămate şi martorii au fost audiaţi în aceeaşi manieră.
S-au încălcat dispoziţiile referitoare la dreptul la apărare, atrăgând nulitatea absolută a actelor de urmărire penală realizate cu încălcarea dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 C. proc. pen., cu implicaţie directă în privinţa garantării dreptului la apărare instituit de art. 6 C. proc. pen.
Potrivit art. 6 parag. 3 lit. a) din Convenţia europeană a drepturilor omului, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, „orice acuzat are dreptul să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa”, iar potrivit lit. e) a aceluiaşi text normativ, „orice acuzat are dreptul să fie asistat în mod gratuit de un interpret dacă nu înţelege şi nu vorbeşte limba folosită la audieri”.
Obligaţia asigurării unui interpret se întinde şi în faza urmăririi penale şi la toate actele a căror este necesară pentru asigurarea unui proces echitabil, cu atât mai mult cu cât măsura arestării preventive a fost luată în aceleaşi condiţii, ceea ce constituie o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Respectarea acestui drept are implicaţii asupra dreptului la apărare care trebuie să fie efectiv şi real. împrejurarea că poliţiştii şi procurorul sunt vorbitori de limbă maghiară şi au procedat la audierea inculpatului în această limbă nu împlineşte încălcarea adusă dispoziţiei procesuale imperative.
în lipsa unui traducător autorizat, drepturile procesuale ale inculpaţilor au fost încălcate şi s-au produs vătămări ce nu pot fi înlăturate decât prin constatarea nulităţii absolute a actelor procesuale şi procedurale întocmite cu încălcarea lor. (S.F.)