– asistenta juridica internationala
– procedura penala
– revizuire
Dosar nr. 8138/2/2009 (2052/2009)
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a II-a penala si pentru cauze de minori si familie, sentinta penala nr. 227 din 18 septembrie 2009
Asistenta juridica internationala în materie penala. Revizuirea hotarârii de condamnare pronuntata în strainatate si recunoscuta în România. Inadmisibilitate.
Autoritatea judiciara româna, ca autoritate de executare, are competenta de a dispune doar asupra legalitatii executarii hotarârii de condamnare pronuntate în strainatate si recunoscute în România, iar nu asupra chestiunilor ce tind la reformarea sau retractarea condamnarii însesi. Drept urmare, este inadmisibila cererea de revizuire a unei asemenea hotarâri, adresata instantelor române.
art. 122, art. 127 si urm. din Legea nr.302/2004
Prin adresa nr. 1259/VIII-1/2009 a Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti, înregistrata pe rolul acestei instante la data de 24.08.2009, cu numarul 8138/2/2009, a fost înaintata cererea de revizuire formulata de catre condamnatul M.F. cu privire la sentinta penala nr. 7/14.01.2008 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala însotita de referatul procurorului, prin care se solicita respingerea cererii ca inadmisibila.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, Curtea retine urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 7/14.01.2008 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala, modificata si ramasa definitiva prin decizia penala nr. 2500/30.07.2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a dispus recunoasterea sentintei penale nr. 6/2005 din 06.05.2006 a Tribunalului Provincial din Castellon – Sectiunea a III-a, prin care numitul M.F. a fost condamnat la pedeapsa închisorii si s-a dispus transferarea condamnatului într-un penitenciar din România în vederea executarii pedepsei de 15 ani închisoare.
Cererea scrisa de revizuire formulata de catre condamnatul M.F. a vizat în mod expres sentinta pronuntata de autoritatea judiciara româna în procedura transferarii condamnatului într-un penitenciar din România.
În acest context, raportându-se la dispozitiile Legii nr. 302/2004 – incidente în materie si la caracterul special al procedurii reglementate de art. 127 si urm. din acest act normativ, Curtea constata ca autoritatea judiciara româna ca autoritate de are competenta de a dispune doar asupra legalitatii executarii hotarârii de condamnare pronuntate în strainatate si recunoscute în România, iar nu asupra chestiunilor ce tind la reformarea sau retractarea condamnarii însesi.
O atare competenta constituie apanajul exclusiv al statului de condamnare, dispozitiile art. 122 alin. 3 din Legea nr. 302/2004 stabilind în mod expres ca acest stat este singurul competent sa decida asupra unei cai extraordinare de atac împotriva hotarârii de executat.
Pentru aceste considerente, Curtea concluzioneaza ca statul român, ca stat de executare a unei hotarâri penale pronuntate în strainatate, nu are competenta legala de a decide, prin autoritatile sale judiciare, asupra revizuirii hotarârii, motiv pentru care, în baza art. 403 alin. 3 C. pr. pen. si art. 122 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, cererea formulata de M.F. a fost respinsa ca inadmisibila.
