Aspecte practice referitoare la infractiunile de inselaciune, fals intelectual si uz de fals. Infracţiuni


fals intelectual si uz de fals.

Dosar nr 10747/233/2007

Prin decizia penală nr. 288/ 17.06.2009 a T r i b u n a l u l ui Galati

S-a hotarat:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii C L P –şi G S J –

– împotriva sentinţei penale nr. 1603/01.10.2008 pronunţată de Judecătoria

Galaţi în dosarul nr. 10747/233/2007.

În baza art. 189 C.pr.pen, onorariul Arătorului desemnat din oficiu

pentru ambii inculpaţi, în sumă de 600 lei, se va vira către Baroul Galaţi din

fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 192 alin 2 şi 4 C.pr.pen obligă pe fiecare apelant la plata

cheltuielilor judiciare către stat în apel în sumă de câte 500 lei, din care câte 300

lei reprezintă onorariul de Arător.

.

In motivarea deciziei s-au retinut urmatoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1603/01.10.2008 pronunţată de Judecătoria

Galaţi în dosarul nr 10747/233/2007 a fost respinsă ca nefondată cererea

inculpaţilor C L P şi G S J de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute

în sarcina lor, din infracţiunile prevăzute de art. 215 al.1, 2 C.pen cu aplicarea

art. 41 al.2 C.pen., art.289 al.1 C.pen cu aplic. art. 41 al.2 C.Pen. şi art. 291

C.pen. cu aplic.art.41 al.2 C.Pen, toate cu aplicarea art.33 lit.a C.Pen. în

infracţiunea prev art.249 C.pen.

A fost condamnat inculpatul C L P la pedepsele de :

– 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune

– 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune

prev de art.215 al.1, 2 C.pen cu aplicarea art.41 al.2 C.Pen., art.74 lit.a, b, c

prev de art.215 al.1, 2 C.pen cu aplicarea art.41 al.2 C.Pen., art.74 lit.a, b, c

C.pen. în ref. la art.76 lit.c C.pen;

C.pen. în ref. la art.76 lit.c C.pen;

– 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev de

– 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev de

art. 289 al 1 C.pen. cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. şi art. 74 lit.a, b, c C.pen în

art. 289 al 1 C.pen. cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. şi art. 74 lit.a, b, c C.pen în

ref. la art.76 lit.e C.pen;

ref. la art.76 lit.e C.pen;

– 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev de art.

– 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev de art.

291 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art.74 lit.a, b, c C.pen. în ref. la

291 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art.74 lit.a, b, c C.pen. în ref. la

art.76 lit.e C.pen.

art.76 lit.e C.pen.

In baza art. 33 lit.a – 34 lit.b C.pen au fost contopite cele trei pedepse şi

In baza art. 33 lit.a – 34 lit.b C.pen au fost contopite cele trei pedepse şi

s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 6 luni

s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 6 luni

închisoare, care a fost sporită la 2 ani închisoare.

închisoare, care a fost sporită la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a

În temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a

executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani, stabilit în

executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani, stabilit în

condiţiile art. 82 Cod penal.

condiţiile art. 82 Cod penal.

Potrivit art. 359 C.pr.pen i s-a atras atenţia inculpatului asupra

Potrivit art. 359 C.pr.pen i s-a atras atenţia inculpatului asupra

consecinţelor prevăzute de C.pen.

consecinţelor prevăzute de C.pen.

I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin.

prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin.

5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata

5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata

termenului de încercare de 4 ani.

termenului de încercare de 4 ani.

A fost condamnat inculpatul G S J la pedepsele de :

S-a luat act că partea vătămata SC A C SA Galaţi nu s-a constituit parte

civilă.

In baza dispoziţiilor art.191 al.1 C.pr.pen, fiecare inculpat a fost obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 200 lei.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 25.10.2005 partea vătămata SC A C SA Galaţi a formulat

plângere penală împotriva inculpatului C L P pentru că acesta, în calitate de şef

secţie în cadrul societăţii, a pontat un salariat în lunile mai-august 2005 fără ca

acel salariat să fie prezent şi a dat dispoziţie să fie ridicate şi bonurile sale de

masă.

In urma cercetărilor s-a stabilit că inculpatul C era şef de secţie la partea

vătămata, iar inculpatul G, adjunctul său.

Conform fişei postului, inculpatul Crăspundea de pontajele salariaţilor şi

folosirea timpului de lucru eficient. De asemenea, sarcinile inculpatului G erau

stabilite prin fişa postului.

Martora S I a fost angajata societăţii începând cu data de 04.05.2005 şi

până la data de 28.09.2005 când a încetat acest contract de muncă prin decizia

779. Cu toate că martora nu a fost prezentă la serviciu din data de 11.05.2005,

fiind plecată în Italia, aceasta a continuat să fie pontată de inculpaţi, care i-au

virat pe card drepturile băneşti în sumă de 3.692 lei precum şi tichete de masă

care nu au fost niciodată ridicate de martora.

Tichetele de masa aferente martorei, în valoare de 423,076 lei, au fost

ridicate de inculpatul C.

Pontajul martorei era întocmit şi semnat de inculpatul C, pe lunile mai-

iulie şi de inculpatul G pe luna august, iar condica de prezenţă a martorei, în

care Area ca prezentă, deşi era plecată din ţară, era semnată indescifrabil.

Sumele de bani virate pe cardul martorei au fost folosite de fiul acesteia,

martorul Obreja Cătălin.

Pe baza probatoriului administrat, prima instanţă a reţinut că existenţa

faptelor, săvârşirea lor de către inculpaţi şi vinovăţia acestora sunt pe deplin

dovedite.

Cu ocazia cercetării judecătoreşti, inculpaţii, prin avocat ales, au formulat

o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina lor, în

sensul că faptele reţinute constituie elementele constitutive ale infracţiunii de

neglijenţă în serviciu, prev de art.249 C.pen.

Instanţa de fond, având în vedere actele şi lucrările dosarului a constatat

că cei doi inculpaţi au acţionat în cunoştinţă de cauză în realizarea activităţii

infracţionale, cu intenţie directă, astfel încât nu a reţinut infracţiunea de

neglijenţă în serviciu deoarece aceasta poate fi săvârşită numai din culpă, motiv

pentru care a respins ca nefondată cererea inculpaţilor de schimbare a încadrării

juridice.

juridice.

Prima instanţă a reţinut în drept că fapta celor doi inculpaţi, care în mod

repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au indus în eroare pe partea

vătămata SC A C SA Galaţi, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte

mincinoase (prezentarea necesarului de tichete de masă şi a foilor colective de

mincinoase (prezentarea necesarului de tichete de masă şi a foilor colective de

prezenţă către serviciul financiar, biroul salarii) în scopul de a obţine pentru sine

prezenţă către serviciul financiar, biroul salarii) în scopul de a obţine pentru sine

şi pentru altul foloase materiale injuste, pricinuind o pagubă de 2.770 lei plus

şi pentru altul foloase materiale injuste, pricinuind o pagubă de 2.770 lei plus

422,44 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev

de art.215 al.1, 2 C.pen. cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.

Fapta aceloraşi inculpaţi care, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii

Fapta aceloraşi inculpaţi care, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii

infracţionale, au falsificat înscrisuri oficiale cu prilejul întocmirii acestora, în

exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor împrejurări

necorespunzătoare adevărului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii

de fals intelectual în formă continuată, prev de art.289 al.1 C.pen cu aplicarea

art. 41 al.2 C.pen.

infracţionale au folosit înscrisuri oficiale cunoscând că sunt false şi care au

produs consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de

uz de fals prev de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen, toate cu

aplicarea art.33 lit.a C.pen.

La individualizarea pedepselor ce le-au fost aplicate inculpaţilor, instanţa

de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.pen, respectiv gradul

de pericol social concret al infracţiunilor, persoanele inculpaţilor, care nu sunt

cunoscuţi cu antecedente penale, prejudiciul cauzat, considerat redus,

împrejurarea că acesta a fost recuperat, atitudinea inculpaţilor de recunoaştere şi

de regret atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii, condiţii în care a

reţinut în favoarea acestora circumstanţele atenuante prevăzute de art.74 lit.a, b,

c C.pen, având ca efect aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de

lege pentru fiecare din cele trei infracţiuni.

Cât priveşte modalitatea de a pedepselor, s-a apreciat că

reeducarea fiecărui inculpat poate avea loc şi fără privarea de libertate, astfel că

s-a dispus suspendarea condiţionată a executării acestora pe durata unui termen

de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.

Totodată prima instanţă a aplicat inculpaţilor pedeapsa accesorie

constând în interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II şi lit b

C.pen., iar în temeiul art. 71 alin. 5 C.pen, a dispus suspendarea executării

pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare stabilit pentru pedeapsa

principală.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel, în termen legal,

inculpaţii, fără să indice însă motivele de apel.

La termenul din 10.03.2009, Arătorul ales al inculpaţilor a depus motivele

de apel şi a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor reţinute în

rechizitoriu în infracţiunea de neglijenţă în serviciu, prev de art. 249 C.pen, iar

potrivit art. 11 alin 2 lit a rap la art. 10 alin 1 lit b ind 1 C.pr.pen, achitarea

inculpaţilor, considerând că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei

infracţiuni.

În subsidiar a solicitat, pentru infracţiunile de înşelăciune, prev de art.

215 alin 1 şi 2 C.pen, fals intelectual, prev de art.289 alin 1 C.pen şi uz de fals,

prev de art. 291 C.pen, toate cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen, achitarea, în baza

art. 11 alin 2 lit a rap la art.10 alin 1 lit d C.pr.pen (lipsind intenţia).

Ulterior, Arătorul ales a comunicat instanţei că a reziliat contractul de

asistenţă juridică, astfel că inculpaţilor le-a fost desemnat un avocat din oficiu.

Apelurile declarate sunt nefondate.

Analizând cauza, prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, în

limitele prev. de art. 371 alin. 2 C.pr.pen, tribunalul constată că prima instanţă a

pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.

Astfel, în baza unei analize temeinice a probelor administrate în cauză, în

cursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti, prima instanţă a

reţinut o corectă situaţie de fapt, dând faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor

încadrarea juridică corespunzătoare.

În acest sens au fost avute în vedere: plângerea părţii vătămate, nota de

constatare, fişele posturilor, decizia resurse umane, foile colective de prezenţă,

necesarul de tichete de masă, bonurile de consum, extrasele de cont, notele

explicative, declaraţiile martorilor S Iuliana, Manea Ecaterina, Vlădoiu Mihaela,

Căluian Carmen, Obreja Cătălin, Popa Mariana, dar şi declaraţiile de

recunoaştere ale inculpaţilor pe parcursul întregului proces.

Din coroborarea probelor mai sus indicate rezultă că inculpaţii C L P şi

G S J (primul în calitatea de şef secţie în cadrul părţii vătămate SC A C şi al

doilea în calitate de adjunct al şefului de secţie), în perioada mai – august 2005,

în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au indus în eroare pe

reprezentanţii legali ai părţii vătămate prin prezentarea ca adevărate a unor fapte

422,44 lei; că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au

falsificat înscrisuri oficiale cu prilejul întocmirii acestora, în exercitarea

atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare

adevărului şi că au folosit înscrisurile oficiale în mod repetat şi în baza unei

singure rezoluţii infracţionale, cunoscând că sunt false şi au produs consecinţe

Faptele celor doi inculpaţi întrunesc elementele constitutive ale

infracţiunilor continuate de înşelăciune, prev de art.215 al.1, 2 C.pen. cu

aplicarea art.41 al.2 C.pen., fals intelectual, prev de art.289 al.1 C.pen cu

aplicarea art. 41 al.2 C.pen şi uz de fals, prev de art. 291 C.pen. cu aplicarea art.

41 al.2 C.pen.

Cu privire la cererile de schimbare a încadrării juridice a celor trei

infracţiuni în infracţiunea de neglijenţă în serviciu şi respectiv de achitare a

inculpaţilor, tribunalul reţine că acestea au fost solicitate şi în faţa instanţei de

fond, instanţă care s-a pronunţat expres asupra primei solicitări şi a motivat

corespunzător atât cererea de schimbare a încadrării juridice, cât şi cererile de

achitare.

În acelaşi sens tribunalul mai reţine că din punct de vedere subiectiv,

infracţiunile de înşelăciune şi de uz de fals se realizează doar cu intenţie directă,

iar infracţiunea de fals intelectual presupune vinovăţia făptuitorului sub forma

intenţiei, care poate fi directă sau indirectă.

De asemenea, Tribunalul constată că prima instanţă a realizat şi o

judicioasă individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor, cu respectarea

criteriilor prev de art. 72 C.pen, reţinând în mod justificat în favoarea acestora

circumstanţele atenuante prev de art. 74 lit a, b şi c C.pen şi le-a aplicat pedepse

în cuantum de 1 an şi 6 luni închisoare, 5 luni închisoare şi respectiv 2 luni

închisoare, adică sub limitele minime prevăzute de textele incriminatoare, în

acord cu prevederile art. 76 C.pen.

Pedepsele aplicate corespund gradului de pericol social concret al

faptelor comise de cei doi, fiind de natură a asigura scopul educativ – preventiv

stabilit de art. 52 C.pen.

Cât priveşte modalitatea de executare a pedepselor, Tribunalul apreciază

că în mod corect instanţa de fond a dispus suspendarea condiţionată, câtă

vreme sunt îndeplinite condiţiile prev de art. 81 şi 82 C.pen şi se poate

considera că, faţă de persoana fiecărui inculpat şi de comportamentul acestora

atât înainte, cât şi după comiterea faptei, pronunţarea unei condamnări

constituie un avertisment pentru aceştia şi, chiar fără executarea pedepselor,

inculpaţii nu vor mai săvârşi infracţiuni.

Tribunalul constată că şi latura civilă a fost soluţionată în mod legal,

luându-se act că partea vătămată SC A C SA Galaţi nu s-a constituit parte civilă.