Sub raportul laturii obiective, autoratul reprezintă o
contribuţie materială, constând în săvârşirea în mod
nemijlocit a faptei prevăzută de legea penală, adică în
efectuarea de acte de a însuşi acţiunii sau
inacţiunii care constituie elementul material al infracţiunii.
Aceste trăsături rezultă din însăşi definirea legală a
autorului (art.24 Cod penal).
Autoratul se deosebeşte de complicitate, întrucât aceasta
reprezintă o contribuţie indirectă la sprijinirea sub orice
formă a exercitării de către a acţiunii sau
inacţiunii incriminate.
(decizia penală nr.349/R/6.07.2006)
Prin sentinţa penală nr.1881 din 21 decembrie 2005, pronunţată de
Judecătoria Râmnicu Vâlcea, după schimbarea încadrării juridice, potrivit
art.334 Cod pr.penală, din art.215 alin.1 şi 3 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2
Cod penal, în art.26 rap. la art.215 alin.1 şi 3, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal,
texte de lege în baza cărora a fost condamnat inculpatul la 1 an şi 6 luni
închisoare.
In baza art.81 Cod penal, s-a suspendat condiţionat executarea
pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni. S-a atras atenţia
inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal.
A fost obligat inculpatul să plătească către 6 părţi civile – cetăţeni
străini, suma de bani în euro sau lire sterline, cu titlu de despăgubiri civile.
De asemenea, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, deşi nu ştia să
acceseze site-urile de licitaţii pe internet, inculpatul, fiind ajutat de persoane
cunoscătoare în acest sens şi care nu au fost trimişi în judecată, a oferit spre
vânzare diferite obiecte, inducând în eroare mai multe părţi civile – cetăţeni
străini, de la care a primit diferite sume de bani în euro şi lire sterline, fără, însă,
să le livreze bunurile promise.
In motivarea schimbării încadrării juridice, instanţa de fond a
apreciat că necunoscând limba engleză şi nici să lucreze pe calculator, chiar
dacă s-a folosit de datele sale de stare civilă pentru a induce în eroare părţile
civile şi să ridice banii primiţi prin poştă electronică – Serviciul Western Union,
inculpatul nu poate fi decât complice, iar nu autor.
Impotriva sentinţei au formulat apel parchetul, solicitând înlăturarea
schimbării încadrării juridice, şi inculpatul care a cerut reducerea pedepsei
aplicate.
Prin decizia penală nr.104/A din 5 aprilie 2006, Tribunalul Vâlcea,
cu aceeaşi motivare ca instanţa de fond, a respins ca nefondate apelurile.
Impotriva deciziei a declarat recurs parchetul, criticând soluţia dată
cauzei pentru nelegalitate, în sensul că în mod greşit cele două instanţe, de fond
şi de apel, au considerat că inculpatul a săvârşit infracţiunea de înşelăciune în
calitate de complice şi nu în calitate de autor.
Prin decizia penală nr.349/R din 6 iulie 2006, pronunţată de Curtea
de Apel Piteşti, s-a admis recursul declarat de către parchet, s-a casat în totalitate
decizia şi în parte sentinţa, în sensul înlăturării schimbării de încadrare juridică
dispusă de instanţa de fond şi menţinută de cea de apel, din infracţiunea prev. de
art.215 alin.1 şi 3, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, în infracţiunea prev. de
art.26, rap. la art.215 alin.1 şi 3, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
In baza art.215 alin.1 şi 3 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod
penal, a condamnat pe inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare. In temeiul art.81 Cod
penal, s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei, pe un termen de încercare
de 3 ani şi 6 luni.
S-a atras atenţia inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.
Pentru a decide astfel, curtea a reţinut că în realizarea activităţii sale
infracţionale, inculpatul a fost ajutat de alte persoane şi nu invers. Astfel,
inculpatul, folosindu-se de alte persoane rămase necunoscute, care ştiau să
acceseze site-ul de licitaţie pe internet, a înşelat şase părţi civile cu suma totală
de 3.388,01 dolari S.U.A. In concret, inculpatul a completat cu datele sale
personale documentele de transfer prin sistemul Western Union şi a ridicat
sumele expediate de cetăţenii străini, fără însă să trimită bunurile licitate pe care,
de altfel, nu le avea.
In mod corect curtea a constatat calitatea de autor a inculpatului şi
nu de complice, întrucât acesta a avut o contribuţie materială, constând în
săvârşirea în mod nemijlocit a faptei prevăzute de legea penală, adică în
efectuarea de acte de inducere în eroare a părţilor civile.
Autoratul se deosebeşte de complicitate, aceasta din urmă reprezintă o
contribuţie indirectă la săvârşirea infracţiunii, constând în sprijinirea sub orice
formă a executării de către autor a acţiunii sau inacţiunii incriminate.
