Sentinta penala nr.228/31.01.2005
In doua numere ale saptamanalului ZIARUL DE OLT inculpatul a publicat doua articole respectiv: “Alegeri tensionate la SLIAlprom Slatina” si “ Fraudarea grosolana a legerilor din cadrul SLIAlprom Slatina de catre liderul comunist al sindicatului si clica sa de lingai”, articole in cuprinsul carora a facut afirmatii cu caracter insultator si calomniator la adresa partii vatamate.
Aceste articole au fost scrise intregime ce catre inculpat, acesta insusindu-si afirmatiile facute in cuprinsul lor atat prin semnarea acestora, cat si prin mentiune expresa in cuprinsul celui de-al doilea articol(“Eu nu neg nimic din ce am scris in articolul anterior…”), precum si prin declaratie data personal in fata instantei.
Aceasta situatie de fapt reiese atat din plangerea si declaratia partii vatamate date in fata instantei cat si din inscrisurile aflate la dosar si din recunoasterea expresa a inculpatului.
Faptele, astfel cum au fost retinute de catre instanta intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de insulta si calomnie, fapte savarsite la doua date diferite, prin afirmatii facute la un interval de aproximativ trei saptamani.
1.)Astfel, in numarul 31din 30 iulie-20 august 2004 al saptamanalului mai sus amintit inculpatul face urmatoarele afirmatii referitoare la partea vatamata:”individ fara scrupule si fara pic de omenie si respect fata de oameni”, “ datorita marsaviilor facute in distribuirea apartamentelor a fost dat afara din aceasta functie”, “comunist infiltrat” , “actualul presedinte de sindicat(…)care va incerca sa manipuleze si sa falsifice alegerile de sindicat” , “ a aranjat meciul cu Corabia pentru 15 milioane de lei, bani care numai dansul stie unde au ajuns”,” prin diverse sponsorizari efectuate de societate la rugamintea sa(…) reuseste sa-si vada nora angajata”.
Potrivit art 205 C.p. insulta consta in atingerea adusa onoarei sau reputatiei unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, iar art 206 C.pen stabileste ca afirmarea sau imputarea in public prin orice mijloace a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care daca ar fi adevarata ar expune aceasta persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara, ori dispretului public constituie infractiunea de calomnie.
Fapta inculpatului de a afirma despre partea vatamata ca este “individ fara scrupule si fara pic de omenie si respect fata de oameni”, “ datorita marsaviilor facute in distribuirea apartamentelor a fost dat afara din aceasta functie”, “comunist infiltrat” , “actualul presedinte de sindicat(…)care va incerca sa manipuleze si sa falsifice alegerile de sindicat” intruneste elementele constitutive ale infractiunii de insulta, prevazute de art 205 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective elemental material al infractiunii consta in actiunea inculpatului care prin afirmatiile facute in articolul publicat in presa a adus atingere onoarei si reputatiei partii vatamate.
Cuvintele folosite de catre inculpat pentru a descrie caracterul partii vatamate (“individ fara scrupule si …respect fata de oameni…”,” comunist(…)prin prefacatorie si minciuna” ”calit si injectat la scoala de partid Stefan Gheorghiu” etc…), acuzatiile indirecte referitoare la acte nelegale facute de catre partea vatamata in exercitarea atributiilor de serviciu (“marsaviilor facute in distribuirea apartamentelor”) sau in desfasurarea campaniei pentru alegerea in functia de lider de sindicat(“incerca sa manipuleze si sa falsifice alegerile de sindicat”), precum si celelalte referiri la incercari de a sustrage din societate butelii de aragaz, sunt actiuni apte de a produce urmarea imediata caracteristica acestei infractiuni, respectiv o atingere adusa valorilor sociale ocrotite de art 205 C.p., onoarea si reputatia persoanei.
Instanta apreciaza ca referirile facute de catre inculpat la adresa partii vatamate au adus, prin continutul lor, o atingere atat sentimentului de pretuire pe care orice persoana il are fata de ea insasi cat si reputatiei pe care persoana in cauza si-a castigat-o in mediul in care traieste si in care si-a desfasurat activitatea.
Faptul ca atat inculpatul cat si partea vatamata erau angajate la data savarsirii infractiunii intr-o campanie pentru ocuparea unei functii in cadrul sindicatului din care faceau parte nu da dreptul inculpatului sa aduca atingere demnitatii persoanei prin afirmatii cu caracter insultator sau denigrator, lupta electorala prin ea insasi nefiind o scuza pentru excese de limbaj gratuite.
Cat priveste latura subiectiva a infractiunii instanta va retine savarsirea infractiunii cu intentie directa in sensul dispozitiilor art 19 C.pen., fata de caracterul univoc insultator al al afirmatiilor folosite neputandu-se retine ca inculpatul nu a urmarit producerea rezultatului periculos al faptei sale.
In acelasi numar inculpatul a afirmat despre partea vatamata ca “ a aranjat meciul cu Corabia pentru 15 milioane de lei, bani care numai dansul stie unde au ajuns”, aceasta fapta intrunind elementele constitutive ale infractiunii de calomnie prevazuta de art 206 C.pen.
Elementul material al infractiunii consta in imputarea unei fapte suficient determinate la adresa partii vatamate, fapta care, in masura in care ar fi adevarata ar expune persoana la sanctiuni cu caracter penal cat si dispretului public.La aprecierea caracterului determinat al faptei imputate instanta a avut in vedere faptul ca inculpatul a facut referire la un eveniment care poate fi determinat in spatiu si timp cu minime diligente, fiind vorba de un eveniment public despre care orice persoana interesata putea sa obtina informatii, iar modul de exprimare al inculpatului (“ a aranjat”) permite cu usurinta sa se inteleaga ca face referire la o intelegere cu caracter fraudulos prin care partea vatamata ar fi viciat rezultatul unei competitii sportive.Textul legal nu impune cu necesitate ca fapta imputata sa fie descrisa cu toate amanuntele, fiind suficient sa fie indicate imprejurarile care a caracterizeaza, astfel incat sa se poata intelege despre ce fapta este vorba.
De asemenea afirmatia priveste o persoana determinata, referirile din cuprinsul articolului permitand sa se inteleaga ca se fac acuzatii la adresa partii vatamate.Sustinerile inculpatului in fata instantei ca articolul ar fi avut caracter general, facand referire la toti cei implicati in campanie nu pot fi retinute de catre instanta, in masura in care chiar inculpatul recunoaste la intrebarile instantei ca liderul sindical la data la care sa publicat articolul era chiar partea vatamata, iar articolul are ca subiect tocmai activitatea liderului sindicatului la acel moment.
Imputarea, prin insasi modul de realizare intruneste si cea din urma cerinta, respectiv savarsirea in public, afirmatiile fiind facute prin intermediul unui mijloc de comunicare in masa.
Instanta va retine savarsirea acestei fapte cu intentie in sensul dispozitiilor art 19 C.p.
Celelalte afirmatii facute in cuprinsul aceluiasi articol de catre inculpat referitoare la angajarea fiicei partii vatamate prin sponsorizari, construirea unei vile in localitatea Plesoiu, falsificare alegerilor, etc…, nu fac referire la fapte suficient individualizate prin elemente referitoare la modul, timpul sau locul savarsirii, neintrunind elementele constitutive ale infractiunii de calomnie.
De asemenea referirile inculpatului la imobilele partii vatamate nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de insulta sau calomnie, elemental material al acestor infractiuni neputand fi realizat, asa cum sustine partea vatamata prin “inducerea subliminala” a unor idei denigratoare.
2.)Cat priveste articolul publicat in numarul 32 al aceluiasi saptamanal, intitulat “ Fraudarea grosolana a alegerilor din cadrul SLIAlprom Slatina de catre liderul comunist al sindicatului si clica sa de lingai”, in cuprinsul acestui articol inculpatul face referire la partea vatamata numind-o “relicva a comunismului travestit in democrat”, “dictator paranoic”, elefant comunist” si caracterizandu-I activitatea in timpul alegerilor prin “furt, frauda si incalcarea legii de baza”, “frauda, furt si amenintari”.
Fapta inculpatului care prin intermediul unui ziar local a facut afirmatiile retinute de catre instanta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de insulta prevazuta de art. 205 C.p., afirmatiile facute de catre acesta la adresa partii vatamate fiind de natura sa aduca atingere onoarei si reputatiei persoanei, valori ocrotite de articolul mentionat.
Pentru a retine savarsirea acestei infractiuni instanta a avut in vedere caracterul univoc insultator al cuvintelor folosite de catre inculpat pentru a caracteriza persoana si conduita partii vatamate, fapta acestuia producand urmarea imediata caracteristica acestei infractiuni.
Sub aspectul laturii subiective instanta va retine savarsirea infractiunii cu intentie, neputandu-se retine in cauza ca prin continutul articolului publicat inculpatul nu ar fi urmarit lezarea demnitatii partii vatamate, cu atat mai mult cu cat la momentul publicarii acestui articol cele doua parti nu mai erau angajate nici macar in lupta pentru ocuparea unei functii de conducere in organizatia ai carei membrii erau, neexistand astfel un alt motiv pentru care aceste aprecieri cu privire la partea vatamata sa fie aduse la cunostinta publicului de catre inculpat.
Cat priveste infractiunea de calomnie pretins savarsita la acea data, din analiza materialului probator aflat la dosarul cauzei instanta retine ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni.
Art 206 C.p. stabileste ca afirmarea sau imputarea in public prin orice mijloace a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care daca ar fi adevarata ar expune aceasta persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara, ori dispretului public constituie infractiunea de calomnie.
Pentru a se putea retine savarsirea acestei infractiuni sete asadar necesar ca in cauza sa feie intrunite cumulativ mai multe conditii, printre care si caracterul determinat sau determinabil al faptelor imputate si referirea la o persoana determinate.
Afirmatiile facute de catre inculpat in cuprinsul acestui articol au un character general fara a cuprinde referiri suficiente la o fapta, referiri care sa permita o minima individualizarea faptei “furt, frauda si incalcarea legii de baza”, “frauda, furt si amenintari”.
De asemenea afirmatiile referitoare la masluirea alegerilor nu sunt facute la adresa partii vatamate, nefiind indicate personele care au savarsit fapta prezentata si nici macar furnizate elemente de identificare ale acestora.
Intrucat nu este indeplinita una din cerintele prevazute in mod cumulativ pentru a se retine savarsirea acestei fapte nu mai este necesara nici analiza celorlalte elemente.
Pentru considerentele expuse anterior cu privire la infractiunea de calomnie savarsita prin publicarea articolului “ Fraudarea grosolana a alegerilor din cadrul SLIAlprom Slatina de catre liderul comunist al sindicatului si clica sa de lingai” instanta in baza art. 11. pct 2 lit a raportat la art 10 lit d C.p.p va dispune achitarea inculpatului.
Cat priveste celelalte infractiuni de insulta si calomnie retinute in sarcina inculpatului, instanta constata ca in cauza nu sunt incidente nici dispozitiile art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care protejeaza libertatea de exprimare.
Libertatea de exprimare ocupa un loc aparte printre drepturile garantate de Conventie, ea stand chiar la baza notiunii de “societate democratica” care sintetizeaza sistemul de valori pe care este cladita aceasta, astfel cum a fost stabilit de catre Curte in cauza Handyside c. Regatului Unit.(1976).
Cu toate acestea drerptul garantat de art.10 nu este unul absolut, paragraful 2 permitand restrangerea exercitarii acestuia in ipoteza in care folosirea dreptului de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara.
Paragraful doi permite restrangerea exercitiului acestui drept numai in cazul in care sunt intrunite in mod cumulativ 3 conditii: sa fie prevazuta de lege, sa fie necesar intr-o societate democratica si sa urmareasca unul din scopurile prevazute in mod limitativ de par. 2 din art. 10, unul din aceste scopuri fiind si ocrotirea reputatiei persoanei.
Referitor la prima conditie in cauza aceasta este intrunita, incriminarea faptei fiind facuta in Codul Penal, lege care intruneste conditiile de previzibilitate si accesibilitate cerute de Conventie.
Cat priveste scopul legitim urmarit de asemenea acesta este unul din cele limitativ prevazute de art.10 Conventie, ocrotirea reputatiei si a drepturilor persoanei.
La aprecierea caracterului necesar intr-o societate democratica instanta retine ca statelor le este recunoscuta o marja de apreciere in aceasta privinta, marja care este variabila in functie de toate circumstantele cauzei, cu luarea in considerare in primul rand a continutului mesajului transmis de catre titularul dreptului, valoarea legitima ocrotita, calitatea celui care exercita acest drept, calitatea celui impotriva caruia este indreptat discursul critic.
In cazul supus judecatii instanta retine ca inculpatul nu are calitatea de ziarist, articolele acestuia fiind publicate sub semnatura proprie intr-un ziar in calitate de contracandidat al partii vatamate la o functie in cadrul unui sindicat; partea vatamata nu face parte din categoria politicienilor, persoane in cazul carora limitele criticii admisibile sunt mult mai largi decat in cazul altor persoane si de asemenea mesajul transmis nu cuprinde numai aprecieri cu privire la activitatea partii vatamate in calitate de lider sindical dar si cu privire la viata privata a acestuia si caracterul sau.
La individualizarea pedepsei instanta va avea in vedere dispozitiile art.72 C.pen.,luand in considerare atat datele referitoare la persoana inculpatului (necunoscut cu antecedente penale), imprejurarile concrete in care s-a savarsit fapta (pe fondul campaniei desfasurate pentru ocuparea unei functii), dar si modul si mijloacele concrete de savarsire a faptei ( prin intermediul mijloacelor de presa care asigurau o raspandire a mesajului mult mai mare decat sfera persoanelor direct interesate in rezultatul alegerilor, respectiv angajatii ALRO Slatina).
Fata de toate aceste considerente instanta apreciaza ca prin aplicarea pentru toate infractiunile savarsite a pedepsei cu amenda penala, orientata inspre minimul special prevazut de lege se ating scopurile pedepsei astfel cum sunt acestea prevazute de art.52 C.p.
Se va face aplicarea dispozitiilor art 33 lit a si 34 C.p., si se vor pune invedere inculpatului dispozitiile art 631 C.p.
Cat priveste latura civila a cauzei instanta constata ca partea vatamata s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 2.000.000.000 lei, daune morale.
Din analiza materialului probator administrat in cauza si fata de situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza ca actiunea civila este intemeiata in parte si o va admite in aceasta masura pentru urmatoarele motive.
Potrivit art 14 alin. ultim C.p.p actiunea civila poate avea ca obiect si tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile, iar art 998 C.civ. stabileste ca orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe cel din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara.Cum termenul prejudiciu este folosit in mod generic, acoperind astfel nu numai notiunea de prejudiciu material dar si notiunea de prejudiciu moral, instanta urmeaza sa aprecieze in ce masura fapta inculpatului a produs partii vatamate o dauna si care este cuantumul despagubirilor care se impun pentru acoperirea acesteia.
Retinandu-se in cauza savarsirea de catre inculpat a infractiunilor de insulta si calomnie, infractiuni care presupun, in esenta infatisarea publica a unei imagini negativ deformata a partii vatamate, instanta apreciaza ca aceste fapte prin insasi continutul lor sunt apte sa creeze persoanei vizate suferinte psihice pe de o parte, iar pe de alta parte modificari ale relatiilor sociale in care aceasta este angrenata.
Desfasurarea vietii omenesti intr-un cadru social implica o serie de de relatii cu semenii, bazate in afara intereselor materiale si pe un complex de sentimente, aprecieri, opinii ale unora la adresa altora din a caror combinare se naste si se conserva consideratia reciproca si prietenia.Agresarea acestor legaturi prin difuzarea, intr-un mediu social de o anumita amploare, a unor date false si denigratoare privind caracteristicile morale ale unei persoane si modul in care aceasta isi indeplineste activitatea curenta, cu referire in special la respectare legilor, desfigureaza imaginea sociala a acesteia si atrage dupa sine si o modificare peiorativa a consideratiei de care se bucura persoana respectiva din partea membrilor comunitatii din care face parte, creand astfel pentru ea un prejudiciu care se impune a fi reparat.
Probele administrate in cauza formeaza convingerea instantei ca fapta inculpatului a fost de natura sa provoace consecintele mai sus enumerate, insa in raport de gravitatea prejudiciului care este retinut pretentiile materiale ale partii vatamate apare ca fiind vadit disproportionat.
Desi este evident ca fapta, mai ales datorita modului concret de savarsire este apta sa produca consecinte negative atat pe plan psihic partii vatamate cat si in relatiile acestuia cu membrii familiei si colegii de lucru, totusi declaratiile martorului audiat in cauza precum si evenimentele care au urmat publicarii articolelor indreptatesc concluzia ca aceste urmari nu au fost atat de grave cum s-au apreciat initial, in mod subiectiv de catre parte.
Astfel martorul declara ca relatiile partii vatamate cu colegii de lucru nu au fost serios afectate de aparitia in presa a articolelor respective, lucru confirmat de altfel in mod indirect si de castigarea alegerilor de catre aceasta, confirmandu-se astfel ca nu a pierdut respectul si aprecierea persoanelor pe care le reprezinta.Declaratiile martorului referitoare la afectarea relatiilor familiare si a starii de sanatate a partii vatamate ca urmare a denigrarii suferite nu pot fi luate in considerare de catre instanta, avand in vedere faptul ca acesta nu este prieten de familie cu aceasta si prin urmare nu are de unde sa cunoasca realitatea celor pe care le afirma, pe de o parte, iar pe de alta parte in absenta oricaror alte probe ca a existat o inrautatire a starii de sanatate a partii vatamate si o legatura de cauzalitate intre aceasta si incidentul reclamat.
Pentru toate aceste considerente instanta apreciaza ca prin obligarea inculpatului la plata sumei de 25.000.000 lei catre partea vatamata se asigura o justa despagubire a acesteia pentru prejudiciul suferit.