Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 199 din data de 24.02.2016
În temeiul art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, s-au admis admite apelurile declarate de inculpații A.N. și Z.M. împotriva sentinței penale nr.3104 din data de 10.12.2013 pronunțată de Judecătoria Botoșani în dosar nr. 9990/193/2013.
A fost desființată în totalitate sentința penală mai sus-menționată și în rejudecare:
În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului A.N. din trei infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Vechiul Cod penal, în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Vechiul Cod penal și art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal.
În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului Z.M. din trei infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal.
În baza art. 17 alin. 2 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, raportat la art. 19 din Legea nr. 255/2013, în referire la art. 181 Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, a fost achitat inculpatul A.N. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Vechiul Cod penal și art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal.
În temeiul art. 91 lit. a combinat cu art. 181 Vechiul Cod penal, i s-a aplicat inculpatului A.N. sancțiunea administrativă amendă în cuantum de 1.000 lei.
În baza art. 17 alin. 2 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, raportat la art. 19 din Legea nr. 255/2013, în referire la art. 181 Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, a fost achitat inculpatul Z.M. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal.
În temeiul art. 91 lit. a combinat cu art. 181 Vechiul Cod penal, i s-a aplicat inculpatului Z.M. sancțiunea administrativă amendă în cuantum de 1.000 lei.
În temeiul art. 19 alin. 1,2 Cod procedură penală rap. la art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, s-a constatat că inculpații au achitat:
– părții civile P.M., suma de 350 lei,
– părții civile D.C., suma de 1.000 lei, și
– numitei D.E., succesoare a părții civile D.E. (decedat), suma de 200 lei, cu titlu de daune materiale,
prejudiciile cauzate prin infracțiunile comise fiind astfel integral recuperate.
În temeiul art. 275 alin. 1 pct.1 lit. c Cod procedură penală, a fost obligat pe fiecare dintre inculpații A.N. și Z.M. la plata către stat a câte 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din prima instanță.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel, avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia, din care suma de 360 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat A.N. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.3104 din data de 10.12.2013 pronunțată de Judecătoria Botoșani în dosar nr.9990/193/2013, a fost condamnat inculpatul A.N. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) și (i) Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. (b) Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 17.01.2012) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
A fost condamnat inculpatul A.N. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) și (i) Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. (b) Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 21.01.2012) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
A fost condamnat inculpatul A.N. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) și (i) Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. (b) Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 03.02.2012) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta hotărâre, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, și anume pe cea de 3 (trei) ani închisoare, în regim de detenție.
În conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. Cod penal.
A fost condamnat inculpatul Z.M. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) și (i Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 17.01.2012) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
A fost condamnat inculpatul Z.M. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) și (i) Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 21.01.2012) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
A fost condamnat inculpatul Z.M. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) și (i) Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 03.02.2012) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sent. pen. nr. 205/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria Botoșani și infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sunt concurente.
În baza art. 865 Cod penal, s-a anulat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 205/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria Botoșani, definitivă prin nerecurare la data de 11.02.2013.
S-a contopit, conform art. 33 lit. a Cod penal, pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 205/28.01.2013 a Judecătoriei Botoșani cu pedepsele stabilite prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume de 2 ani închisoare, sporită cu 6 luni, urmând ca, în final, să execute 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, în regim de detenție.
În baza dispozițiilor art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a și lit. (b) Cod penal.
În baza art. 36 alin. 1, 3 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive din 22.10.2012 – 15.11.2012, conform sent. pen. nr. 205/28.01.2013 pronunțată de Judecătoria Botoșani.
În temeiul art. 14 alin. 3 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a admis acțiunea civilă având ca obiect obligarea inculpaților la plata sumei de 200 lei reprezentând despăgubiri materiale către partea vătămată D.E. și au fost obligați inculpații, în solidar între ei, la plata acestei sume către partea menționată (fapta din 17.01.2012).
În temeiul art. 14 alin. 3 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a admis acțiunea civilă, ce are ca obiect obligarea inculpaților la plata sumei de 1.000 lei reprezentând despăgubiri materiale către partea vătămată D.C. și au fost obligați inculpații, în solidar între ei, la plata acestei sume către partea menționată (fapta din 21.01.2012).
În temeiul art. 14 alin. 3 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a admis acțiunea civilă, ce are ca obiect obligarea inculpaților la plata sumei de 350 lei reprezentând despăgubiri materiale către partea vătămată P.M. și au fost obligați inculpații, în solidar între ei, la plata acestei sume către partea menționată (fapta din 03.02.2012).
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul A.N. să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 450 lei.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul Z.M. să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 650 lei.
Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani nr. 377/P/2012 din data de 26 aprilie 2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A.N., pentru săvârșirea infracțiunii furt calificat (3 infracțiuni), prev. de art. 208 alin.(l) – 209 alin. (1), lit. a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b) Cod penal și Z.M., pentru săvârșirea infracțiunii furt calificat (3 infracțiuni), prev. de art. 208 alin.(l) – 209 alin. (1), lit. a), g) și i) Cod penal.
La cercetarea judecătorească inculpatul, legali citați, s-au prezentat în instanță și în declarațiile de la filele, 57, 58 dosar au arătat că recunosc comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și le regretă și solicită ca judecata să se desfășoare pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care și le însușesc.
Coroborând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut ca temeinic dovedită următoarea situație de fapt :
1. În seara zilei de 17.01.2012, în jurul orei 20.00, după lăsarea întunericului, inculpații A.N. și Z.M. au pătruns, prin escaladarea gardului, în curtea locuinței părții vătămate D.E., iar dintr-o poiată neasigurată au sustras un cocoș, patru găini și un porumbel, valoarea prejudiciului fiind de 200 de lei;
2. În seara zilei de 21.01.2012, în jurul orei 20.00, după lăsarea întunericului, inculpații A.N. și Z.M. au pătruns, prin escaladarea gardului, în curtea locuinței părții vătămate D.C., iar aici, prin forțarea sistemului de al ușii de la o poiată, au pătruns în interior de unde au sustras doi cocoși și douăzeci și două de găini, valoarea prejudiciului fiind de 1.000 de lei;
3. În seara zilei de 03.02.2012, în jurul orei 18.00, după lăsarea întunericului, inculpații A.N. și Z.M., prin forțarea lacătului, au pătruns în garajul părții vătămate P.M., de unde au sustras o butelie de aragaz și cantitatea de 35 1 de vin, valoarea prejudiciului fiind de 350 de lei.
S-a procedat la conducerea în teren a celor doi inculpați, ocazie cu care aceștia, cu mișcări sigure și fără nicio ezitare, au indicat modul în care au comis cele trei infracțiuni. S-a constatat că aspectele indicate de către inculpați și consemnate în procesele-verbale de indicare se coroborează cu celelalte mijloace de probă existente. Martorul Z.D., unchiul inculpatului Z.M., a declarat că într-o seara din luna februarie 2012, probabil 03.02.2012, în timp ce se plimba prin parcul M.E. din B., s-a întâlnit cu inculpații A.N. și Z.M., care l-au rugat să le cheme un deoarece ei nu aveau baterie la telefon, lucru pe care 1-a și făcut. Martorul menționează că a doua zi a văzut în casă (acesta locuiește pe același palier cu inculpații) peturi care conțineau vin de culoare roz. I-a întrebat pe cei doi inculpați de unde au vin iar A.N. i-a spus că l-a cumpărat de la o cunoștință.
Audiată, martora Z.M., soția inculpatului Z.M., care a declarat că în ianuarie 2012, soțul său a adus acasă două găini și un porumbel, care aveau gâtul rupt, urmând să le gătească pentru a le consuma. După câteva zile soțul său a acasă cu alte găini cu penaj de culoare roșie, care de asemenea aveau gâturile rupte și i-a spus să le gătească și pe acestea. A doua zi a observat și la celelalte rude mai multe găini și din discuții a auzit că toate ar fi fost aduse de soțul său și de inculpatul A.N. în doi saci din rafie. L-a întrebat pe inculpat de unde le-a adus iar acesta i-a spus că nu e treaba ei.
A fost audiat martorul Z.P. care a declarat că într-o seara din luna ianuarie 2012 au venit acasă la el Z.M. și A.N., având fiecare câte un sac cu găini. Dezlegând sacii a observat că acestea au penaj de culoare roșie sau pestriț și toate aveau gâtul rupt. Menționează ca a primit și el două găini pentru a le consuma cu familia și nu a cunoscut că proveneau din furt.
A fost audiat martorul T.N.O., taximetrist, ce a declarat ca în seara zilei de 03.02.2012, în jurul orei 18.30 a primit o comandă prin dispecer pentru a se deplasa pe str. M. K. Aici a fost oprit de doi clienți, respectiv de cei doi inculpați, care au încărcat în portbagajul autoturismului trei saci din rafie în care aveau mai multe pet-uri cu vin. A mai declarat că și-a dat seama de acest lucru întrucât dintr-un sac căzuse un pet de cinci litri cu 3 litri. După încărcarea sacilor, taximetristul i-a transportat în zona Parcului T., unde clientul care se afla pe bancheta din spate a coborât și a descărcat sacii din portbagaj timp în care cel care stătea pe scaunul din față i-a achitat cursa.
Reținând vinovăția inculpaților, prima instanță a procedat în consecință.
În latură civilă, constatând îndeplinite condițiile cumulative ale răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie pentru fiecare inculpat și ale solidarității raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, a obligat inculpații la plata de despăgubiri civile.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, pentru motivele reținute în partea introductivă a prezentei decizii.
Analizând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1,2, art. 420 Cod procedură penală, curtea constată că apelurile sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut corect situația de fapt și încadrarea în drept a faptelor, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.
Inculpații au comis faptele, pe care de altfel le-au recunoscut, beneficiind de disp.art.320/1 Cod procedură penală, în împrejurările pe larg expuse în considerentele hotărârii atacate.
Relativ la acordul de mediere depus la dosar, instanța nu poate da curs cererii formulate de către inculpați în sensul încetării procesului penal, în condițiile art. 16 lit. g Cod procedură penală.
Conform art. 16 lit. g Cod procedura penală, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată, dacă a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii.
Condițiile încheierii acordului de mediere penală sunt stipulate în Legea medierii nr.192/2006 și presupune, printre altele, participarea persoanelor implicate în conflictul penal, fiind vorba așadar de o înțelegere cu caracter personal, astfel că posibilitatea încheierii lui nu constituie un drept ce poate fi transmis pe cale succesorală. Legiuitorul a acordat persoanelor vătămate dreptul de a dispune privind răspunderea penală a făptuitorului în cazul comiterii anumitor infracțiuni, drept în baza căruia se mediază.
Cum în cauză acest acord nu s-a realizat cu toate persoanele implicate în conflictul penal, una din părțile civile decedând pe parcursul procesului penal, curtea va avea în vedere efectele acestui acord doar cu privire la latura civilă a cauzei.
Așa fiind, curtea constată că inculpaților le este mai favorabilă legea penală veche.
Având în vedere datele comiterii faptelor, se poate afirma că activitatea ilicită desfășurată de către inculpați este caracterizată de existența unei singure rezoluții privind săvârșirea tuturor acțiunilor, motiv pentru care în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților din trei infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Vechiul Cod penal, în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal cu apl. art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal, precum și a disp. art. 37 lit. b Vechiul Cod penal în cazul inculpatului A.N.
Potrivit art. 18/1 alin. 1 Vechiul Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În aprecierea, în concret, a gradului de pericol social, trebuie să se țină seama, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Pornind de la conținutul prevederilor art.18/1 Vechiul Cod penal, față de toate împrejurările comiterii faptelor, urmările produse, persoana și conduita inculpaților care au avut o conduită constant sinceră pe parcursul procesului penal și au înțeles să acopere prejudiciile cauzate, apreciază curtea că atingerea adusă valorii sociale ocrotite de lege în acest caz a fost minimă, faptele fiind lipsite de gradul de pericol social al unor infracțiuni, urmând a proceda în consecință.
Pentru considerentele arătate, Curtea, constatând întemeiate apelurile declarate de inculpați, în conformitate cu disp. art.421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, l-a admis, procedând în sensul celor anterior menționate.
