Urmare a promulgării Legii nr. 137 din 25 iulie 1997, prin încheierea pronunţată de Camera de Consiliu, conform art. 459 C.pr.pen., judecătorul delegat cu executarea penală a dispus graţierea condiţionată a pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată conform art. 305 lit. c C.pen., prin sentinţa penală nr. 1455 din 20 iunie 1997 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin neapelare.
Măsura a rămas definitivă, în care sens s-au făcut cuvenitele comunicări serviciului Judiciar şi condamnatului.
Ulterior, prin sentinţa penală nr. 2726 din 4 noiembrie 1998, aceeaşi instanţă a dispus condamnarea acestuia tot pentru infracţiunea de abandon de familie, reţinându-se, că, din rea -credinţă, pe o perioadă mai mare de 2 luni, nu a achitat pensia de întreţinere stabilită în folosul copilului său minor, prin sentinţa civilă nr. 3695/1997 a Judecătoriei Ploieşti.
Totodată, constatându-se că fapta a fost săvârşită în termenul de încercare prev. de art. 10 din Legea nr. 137 /1997, s-a revocat graţierea condiţionată pentru pedeapsa de mai sus, urmând ca acesta să o execute, în cumul aritmetic, alături de sancţiunea aplicată pentru infracţiunea dedusă judecăţii.
Recursurile declarate de parchet şi de inculpat vizează înlăturarea revocării beneficiului graţieriii, pe considerentul că încheierea judecătorului delegat e nelagală, deoarece în mod greşit s-au aplicat prevederile Legii nr. 137 /1997, cât timp la data pronunţării sentinţei penale nr. 1445/1997 a Judecătoriei Ploieşti, condamnatul avea statut de recidivist.
în raport de cele expuse se constată că încheierea criticată a intrat în puterea lucrului judecat, prin neapelare, anterior săvârşirii infracţiunii ce formează obiectul judecăţii din prezenta cauză şi, respectiv, pronunţării sentinţei penale nr. 2726 din 4 noiembrie 1998 a Judecătoriei Ploieşti, atacată prin căile ordinare de reformare exercitate.
Ca urmare, graţierea condiţionată a pedepsei sus-menţionate, chiar nelegală, nu mai poate fi înlăturată incidental într-o cale ordinară prin care se verifică o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru comiterea altei fapte, care a atras revocarea beneficiului în condiţiile art. 10 din Legea nr. 137/1997.
Astfel, cum corect a motivat instanţa de apel, singura cale de reformare a unei asemenea încheieri rămâne recursul în anulare, promovat conform art. 410 al. 1 pd. I (5) C.proc.pen., cale de atac exerdtată, de altfel, la data de 30 iulie 1997 de Procurorul Generai al României. (decizia penală nr. 1119-R din 20 septembrie 1999).
