Prin decizia penală nr. 447/R din 19 mai 2003 a Curţii de Apel Galaţi s-a admis recursul declarat de inculpatul B. L.
S-a casat decizia penală nr. 118 din 21 februarie 2003 a Tribunalului Vrancea cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pentru a decide astfel s-au avut în vedere următoarele : Potrivit art. 6 Cod procedură penală – dreptul la apărare este garantat învinuitului, inculpatului şi celorlalte părţi în tot cursul procesului penal, în alineatul 4 al aceluiaşi articol, precizându-se că orice parte are dreptul să fie asistată de apărător în tot cursul procesului.
Dreptul la apărare, fiind un drept fundamental, este prevăzut, de asemenea, în art. 24 din Constituţie cât şi în art. 6 pct. 3 lit. c din CEDO.
în speţă, la data de 14 februarie 2003, când a avut loc judecarea apelului, inculpatul a solicitat termen pentru a-şi angaja apărător ales.
Instanţa i-a respins cererea cu motivarea că i s-a acordat un termen pentru a-şi angaja apărător ales, conform înscrisului existent la fila 12 (dosar instanţă apel).
Inculpatul nu recunoaşte însă că cererea respectivă a fost formulată şi semnată de către el, situaţie ce rezultă şi din examinarea comparativă a scrisului şi semnăturii sale de pe alte înscrisuri aflate la dosar.
Având în vedere aceste împrejurări, cererea inculpatului de a-şi angaja apărător ales era justificată iar neacceptarea ei reprezintă o încălcare a dreptului de apărare.
De altfel, dreptul la apărare nu trebuie să aibă un caracter formal iar inculpatul trebuie să se bucure de o apărare efectivă şi eficientă, or, desemnarea unui apărător din oficiu a cărui delegaţie a fost emisă la data de 13 februarie 2003, cu o zi înaintea procesului şi care, în mod evident nu a avut cunoştinţă despre actele şi piesele dosarului, reprezintă, de asemenea, o încălcare a dreptului la apărare.
Această încălcare a dreptului la apărare este sancţionată de legiuitor, conform art. 197 alin. 1 din Cod procedură penală cu nulitatea hotărârii deoarece prin încălcarea disp. art. 6 din acelaşi cod s-a adus, evident, o vătămare intereselor legale ale inculpatului care nu şi-a putut formula apărările necesare în raport cu fapta pentru care a fost condamnat de instanţa de apel, care a schimbat încadrarea juridică a faptei într-o infracţiune mai gravă şi care 1-a condamnat în apelul Parchetului, după ce la instanţa de fond a fost achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a, 10 lit. d cod procedură penală în cazul infracţiunii de înşelăciune şi în baza art. 11 pct. 2 lit. a, 10 lit. c cod procedură penală în ce priveşte infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Notă :
Conform art. 171 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală, asistenţa juridică est£ obligatorie atât în cursul urmăririi, cât şi al judecăţii, când învinuitul sau inculpatul este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist, concentrat, elev al unei instituţii militare de învăţământ, internat într-un centru de reeducare sau institut medical-educativ ori când este arestat, chiar în altă cauză. în cursul judecăţii asistenţa juridică este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani sau când instanţa apreciază că inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea.
Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la asistarea inculpatului de către apărător, când este obligatorie potrivit legii, atrage sancţiunea nulităţii absolute prevăzute de art. 197 alin. 2 Cod procedură penală.
Prezenţa apărătorului impune atât participarea fizică dar şi cea procesuală. în acest sens, practica judiciară a statuat că : nerespectarea dispoziţiei de a se asigura asistenţa judiciară a învinuitului sau inculpatului arestat la prezentarea materialului de urmărire penală este sancţionată cu nulitatea absolută prevăzută de art. 197 alin. 2 Cod procedură penală. Dacă inculpatul arestat are apărător ales iar acesta, pentru motive justificate, a cerut lăsarea cauzei mai la urmă, instanţa nu poate respinge cererea şi proceda la judecarea procesului – chiar în cazul în care partea a beneficiat anterior de o amânare pentru lipsă de apărare – desemnând din oficiu un apărător pentru inculpat; prin acest mod de a proceda s-au încălcat prevederile art. 171 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală, iar hotărârea este lovită de nulitate absolută.
(decizia penală nr. 447/R/l9.05.2003)
