Este tardivă invocarea, în recurs, a împrejurării privind efectuarea cercetării penale de un organ necompetent şi nu se impune restituirea cauzei procurorului, deoarece constatarea nu s-a efectuat înainte de terminarea cercetării judecătoreşti.
Instanţa de fond a condamnat pe inculpaţii Z.V. şi A.V. la câte 3 ani închisoare, cu aplicarea art.71 şi 64 C.pen., pentru infracţiunea prev.de art.208-209 lit.a şi e C.pen., reţinându-se, în fapt, că la data de 6 aprilie 1997, inculpaţii au sustras 118 metri cablu telefonic de la UM 01104.
Apelul inculpatului A.V. declarat cu privire la judecarea fondului cu lipsă de procedură a fost respins.
împotriva ambelor hotărâri, inculpatul a declarat recurs, criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub aspectul încălcării dispoziţiilor referitoare la competenţa după materie, prev.de art.26 pct.2 lit.a C.pr.pen., a dispoziţiilor privind citarea, cât şi pentru greşita individualizare a pedepsei.
Referitor la prima critică, inculpatul a arătat că a fost judecat în mod greşit de instanţele civile, deşi, potrivit art.26 pct.2 lit.a C.pr.pen., competenţa materială aparţinea Tribunalului Militar, şi că acest lucru atrage nulitatea absolută a actelor efectuate şi, implicit, casarea cu trimitere pentru efectuarea urmăririi penale de către organul competent.
Analizând recursul declarat de inculpat, Curtea a apreciat că este fondat, cu privire la individualizarea pedepsei şi nefondat cu privire la criticile legate de efectuarea cercetării penale de un organ necompetent şi cu privire la greşita citare.
A arătat Curtea că, este adevărat că cercetarea penală a fost efectuată de un organ necompetent şi că judecata s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art.26 pct.2 lit.a C.pr.pen., însă invocarea acestei împrejurări, abia în faza recursului, la Curtea de Apel, este tardivă.
Astfel dispoziţiile art.332 alin.1 C.pr.pen. arată, în mod expres că, dacă înaintea terminării cercetării jduecătoreşti, se constată că un alt organ decât cel competent a efectuat cercetarea penală instanţa se desesizează şi restituie cauza procurorului, care procedează potrivit art.268 alin.1 C.pr.penală.
Cauza nu se restituie, însă, procurorului, atunci când constatarea prevăzută mai sus, are loc după începerea dezbaterilor, împrejurare stipulată expres în art.332 alin.2 C.pr.pen.
(Secţia I penală, decizia nr. 12/2000) notă: Relativ la momentul în care s-a constatat că un alt organ decât cel competent a efectuat urmărirea penală, în faza de recurs, cauza nu se mai restituie pentru remedierea lipsurilor decurgând din nerespectarea dispoziţiilor referitoare la competenţa de urmărire, întrucât cercetarea judecătorească fiind încheiată şi judecată într-un stadiu avansat, ar fi lipsit de finalitate şi operativitate aplicarea regulii instituite în art.322 alin.1 C.pr.pen. (Judecator Antoaneta Nedelcu)
