R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA PENALĂ
Dosar nr. 3635/109/2011
ÎNCHEIERE NR. 361
Şedinţa publică de la 10 August 2011
Completul compus din:
S-a luat în examinare, pentru soluţionare în primă instanţă cererea de liberare
provizorie sub control judiciar formulată de petentul – inculpat O.A.L. , fiul lui (…),
născut la data de (…), domiciliat în (…), CNP – (…), în prezent reţinut în Arestul IPJ
Argeş.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns petentul – inculpat
O.A.L. , în stare de arest, asistat de avocaţi aleşi C.V. şi Z.E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice potrivit art.304/1 Cod
pr.penală.
Inculpatul – petent precizează că îşi însuşeşte cererea de liberare provizorie
sub control judiciar formulată de apărătorul său .
Instanţa acordă cuvântul pe admisibilitatea în principiu a cererii de liberare
provizorie sub control judiciar.
Apărătorii petentului, având cuvântul arată că sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute de lege pentru admiterea în principiu a cererii de liberare provizorie sub
control judiciar.
Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea în principiu a cererii de
liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul O.A.L. , întrucât
sunt îndeplinite cerinţele expres şi limitativ prevăzute de lege.
Instanţa admite în principiu cererea de liberare provizorie sub control
judiciar formulată de petentul – inculpat O.A.L. .
S-a procedat la ascultarea petentului – inculpat O.A.L. , potrivit dispoziţiilor
art. 1608a Cod procedură penală, răspunsurile acestuia fiind consemnate în scris.
Nemaifiind cereri de formulat în cauză, tribunalul constată cererea de liberare
provizorie sub control judiciar în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra
acesteia.
Avocat C.V. arată că întotdeauna când se pun în discuţie dispoziţiile art. 1608
Cod procedură penală se face o primă analizare a dispoziţiilor art. 1602 Cod
procedură penală, sub aspectul condiţiei pozitive şi anume – pedeapsa pentru fapta
pentru care este cercetat inculpatul să nu depăşească 18 ani şi condiţia negativă – să
nu existe date certe că odată pus în libertate , cu intenţie, acest inculpat va săvârşi
noi infracţiuni sau că odată pus în libertate acesta va încerca să zădărnicească
aflarea adevărului, să influenţeze părţi, martori, experţi, etc.
Arată că pe această teză trebuie să facă câteva discuţii întrucât această teză ne
duce la temeiul legal al arestării, respectiv art. 148 lit. d Cod procedură penală şi
anume faptul că acesta a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune.
Adaugă faptul că a depus la dosar o ordonanţă din care rezultă că inculpatul
este cercetat şi în dosarul nr. 161D/P/2009 şi că acel dosar al DIICOT-ului nu are
niciun fel de finalizare, este tot în fază de urmărire penală, deşi este un dosar din
2009 şi nu s-a finalizat cu trimiterea în judecată a acestui inculpat, în aşa fel încât în
faţa instanţei să se susţină că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi acum a săvârşit o
nouă infracţiune, în timp ce era cercetat în celălalt dosar.
Indiciile respective nu s-au transformat deocamdată în mijloace materiale de
probă şi nici nu vor putea vreodată să fie transformate, deoarece alţii sunt cei care
au declarat, iar declaraţiile nu se mai coroborează cu nici o altă probă.
Participaţia pentru fapte nu se rezolvă la urmărirea penală ci se rezolvă în
faţa instanţei de judecată şi din moment ce alte persoane învinuite pentru aceleaşi
infracţiuni sunt cercetate în stare de libertate este corect ca şi acest inculpat să
beneficieze de acest tratament.
Solicită aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 160/3 Cod procedură penală,
urmând ca inculpatul să respecte condiţiile impuse de instanţă.
Depune la dosar jurisprudenţa CEDO şi borderou cu acte şi solicită
admiterea cererii aşa cum a fost formulată.
Avocat Z.E. arată că achiesează la concluziile colegei sale şi solicită instanţei
să ţină seama de motivele invocate în cererea de liberare provizorie sub control
judiciar.
Reprezentanta Parchetului arată că s-a susţinut de către apărătorii
inculpatului faptul că acesta este arestat preventiv de o perioadă mai mare de timp.
Arată că inculpatul este arestat preventiv în cauză de la data de 6.06.2011,
deci este o perioadă de puţin peste două luni de zile şi nu se poate susţine îndelunga
perioadă în care acesta s-ar fi aflat în stare de arest preventiv în cauză.
Consideră că în analizarea unei astfel de cereri de liberare provizorie sub
control judiciar trebuie să se facă şi o analiză a temeiniciei liberării provizorii sub
control judiciar, în raport de stadiul cercetărilor din cauza respectivă şi a
oportunităţii punerii în libertate la momentul de faţă, precum şi al consecinţelor
care ar decurge din aceasta, având în vedere probele care sunt administrate până în
prezent.
Astfel, consideră că nu trebuiesc ignorate dispoziţiile art. 148 lit. f Cod
prcedură penală, deoarece insituţia liberării provizorii sub control judiciar nu se
judecă în abstract, nu există nici o dispoziţie procesual penală în acest sens, că s-ar
judeca numai din prisma existenţei condiţiilor negative prevăzute în art. 1602 alin. 2
Cod procedură penală.
Urmează a se avea în vedere că la dosarul cauzei sunt date în sensul
menţinerii în continuare a dispoziţiilor art. 148 lit. d Cod procedură penală.
Inculpatul a fost cercetat şi în altă cauză şi acea cauză nu este soluţionată,
este în curs de cercetare în dosarul nr. 161D/P/2009 al Structurii Centrale
DIICOT din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru infracţiuni
similare cu cele din prezenta cauză şi după ce a fost arestat preventiv şi pus în
liberatte sunt indicii temeinice că a comis alte infracţiuni, deci cele pentru care este
cercetat în cauza de faţă care în prezent este înregistrată la Parchetul de pe lângă
Tribunalul Argeş.
Adaugă faptul că îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 148 lit. d Cod
procedură penală subzistă şi în prezent şi solicită a se face analiza cererii de liberare
provizorie şi din prisma acestor dispoziţii legale.
De asemenea, solicită să se facă analiza cererii şi din prisma prevederilor art.
148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului
prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Urmează a se avea în vedere faptul că inculpatul este cercetat pentru
infracţiuni de natură gravă, să se aibă în vedere modalitatea în care acesta s-a
comportat după ce organele de cercetare penale au depistat date privind activitatea
infracţională a acestuia, existând dovezi concrete că acesta s-a sustras atât de la
controlul obligatoriu al organelor vamale şi de poliţie din data de 20.05.2011, cât şi
la faptul că în urma proceselor verbale şi a actelor de căutare întreprinse de organele
de poliţie s-a constata că acesta intenţiona să părăsească teritoriul ţării, fiind
surprins că încerca să treacă pe la punctul de trecere a frontierei Giurgiu în noaptea
de 4/5.06.2011, astfel încât, apreciază că acestea constituie date că acesta încearcă
să zădărnicească aflarea adevărului în cauză, iar prin liberarea provizorie sub
control judiciar, oricare măsură ar fi instituită de instanţă, aceasta nu şi-ar atinge
scopul şi ar împieta bunei cercetări penale în cauză şi îndeplinirii scopului aflării
adevărului.
Urmează a se avea în vedere că inculpatul a dat declaraţii în care încearcă să
fie exonerat de răspundere penală, negând faptul că în reşedinţa sa din Bucureştri
au fost depistate banderole fiscale inscripţionate cu inscripţia SC R. C. S.A.
Leordeni, pentru care nu a putut să facă dovada provenienţei legale a acestora.
De asemenea, să se aibă în vedere că celelalte persoane cercetate în cauză,
respectiv R.G.V. şi R.D. au declarat că banderolele de marcaj fiscal găsite la locuinţa
lor proveneau tot din cele încredinţate de inculpatul O.A., cu scopul de a le ascunde
în situaţia în care s-ar efectua percheziţii domiciliare şi s-ar descoperi activitatea
infracţională a acestora.
Solicită a se avea în vedere că sunt dovezi că inculpatul şi-a schimbat de mai
multe ori reşedinţa în scopul ascunderii activităţii infracţionale, după ce a aflat că
este cercetat în cauză şi că a depozitat timbre fiscale în mai multe locaţii, toate
acestea fiind dovezi în sensul că încearcă zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi
aceasta ar împieta în acest moment al cercetării penale buna administrarte a
probelor şi aflarea adevărului.
Consideră că cererea formulată de inculpat nu este întemeiată şi orice măsuri
s-ar dispune în sarcina acestuia de către instanţă nu şi-ar atinge scopul şi ar aduce
prejudicii cercetării penale.
Pune concluzii de respingere a cererii de liberare provizorie sub control
judiciar, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocat C.V. , având cuvântul în replică, solicită a se observa că odată cu
propunerea arestării preventive a inculpatului, acestuia i s-a impus ca temei legal al
arestării şi art. 148 lit. a, însă în recurs, Tribunalul Argeş a admis în parte recursul
acestuia şi a respins acest temei al arestării, respectiv a apreciat că inculpatul nu s-a
sustras la momentul respectiv.
Arată că această chestiune fiind deja discutată nu mai poate fi pusă în
discuţie la acest moment.
Faţă de dispoziţiile artr. 148 lit. f Cod procedură penală – pericolul social
pentru ordinea publică arată că acest pericol concret pentru ordinea publică derivă
din pericolul social al faptei.
Inculpatul pe care îl asistă nu prezintă un pericol pentru ordinea publică
Petentul – inculpat, având ultimul cuvânt, solicită respingerea acuzaţiilor
aduse de către procuror ca nefondate şi neîntemeiate.
Totodată, solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar
şi punerea sa în libertate, obligându-se să respecte obligaţiile impuse de instanţă.
I N S T A N Ţ A
Prin cererea înregistrată la data de 04.08.2011 inculpatul O.A.L. a
solicitat liberarea sa provizorie sub control judiciar întrucât sunt îndeplinite
cerinţele pentru admisibilitatea acesteia, iar pe de altă parte nu sunt indicii că ar
încerca să zădărnicească aflarea adevărului, sau să comită alte fapte, lăsarea sa în
libertate neprezentând pericol pentru ordinea publică.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Petentul – inculpat este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev.de
art. 296/1 alin.1 lit.e din legea nr. 571/2003, art.7 alin.1 şi al.2 din Legea nr.
241/2005, acţiunea penală fiind pusă în mişcare prin ordonanţa nr.
461/P/05.06.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni.
Prin încheierea nr. 13/06.06.2011 a Judecătoriei Topoloveni s-a dispus
arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 zile, constatându-se
incidenţa în cauză a disp.art. 148 lit.d şi f C.p.p.
Ulterior cauza a fost declinată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş care
a dispus extinderea cercetărilor penale şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev.de
art. 9 alin,1 lit.a din Legea nr. 241/2005, iar măsura arestării preventive a fost
prelungită succesiv de către Tribunalul Argeş.
Instanţa reaminteşte că, potrivit art.136 alin.1 şi 2 C.p. scopul procesului
penal şi buna lui desfăşurare, justificând luarea unor măsuri preventive, se poate
atinge şi prin intermediul liberării provizorii sub control judiciar sau pe cauţiune.
Prin această dispoziţie legiuitorul a intenţionat să asigure realizarea aceloraşi
finalităţi, prin măsuri diferite şi anume: măsuri principale de restrângere a unor
drepturi şi libertăţi cum sunt cele prev.de art.136 alin1. lit.a –d C.p.p, măsuri
alternative de restrângere a unor astfel de drepturi şi libertăţi, cum sunt liberarea
provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune.
Din modul cum este reglementată această instituţie prin raportare la
dsp.art.136 alin.2 C.p.p, liberarea provizorie sub control judiciar presupune
menţinerea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii preventive , aprecierea
asupra temeinicei cererii trebuind analizată doar prin prisma disp.art.160/2 alin.2
C.p.p.
O parte dintre motivele care au stat la baza susţinerii acestei cereri au vizat
pretinsa inexistenţă a unor probe certe de vinovăţie, însă în această fază procesuală,
măsura arestării preventive şi cu atât mai mult admisibilitatea unei cereri de liberare
provizorie sub control judiciar este condiţionată doar de existenţa indiciilor
temeinice
De altfel, CEDO a statuat, cu valoare de principiu, că nivelul de certitudine
al probelor pe care se întemeiază decizia referitoare la măsura preventivă, nu poate
şi nu impune a fi tot atât de ridicat precum în cazul soluţionării definitive a cauzei.
De asemenea, lipsa pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar
reprezenta punerea în libertate a inculpatului nu poate fi analizată în acest context
ci doar în cadrul procedurii reglementate de art. 139 C.p.p, iar egalitatea de
tratament cu ceilalţi coinculpaţi poate fi invocată şi reţinută când aceştia se află în
aceeaşi situaţie procesuală, adică sunt învinuiţi de acelaşi fapte, cu aceiaşi contribuţie
şi aceleaşi circumstanţe personale, ceea ce în speţă nu se realizează.
Temeinicia prezentei cereri formulate se face doar în raport cu cerinţele
impuse de art.160/2 alin.2 C.p.p.
Referitor la condiţia privind inexistenţa unor date din care să rezulte
necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârşească alte infracţiuni ( al.2 teza I)
actele şi lucrările dosarului relevă date în acest sens. Astfel, se constată că unul din
motivele pentru care s-a dispus arestarea preventivă şi ulterior prelungirea acestei
măsuri este cel prev.de art. 149 li.d C.p.p, respectiv cî inculpatul a săvârşit cu
intenţie o nouă infracţiune. Practic, faptele imputate inculpatului în cauza de faţă au
survenit după ce anterior acesta a mai fost cercetat şi în dosarul nr. 169/D/2009 al
Parchetului de pe lângă Î.C.C.J , unde a fost şi arestat preventiv.
Referitor la condiţia privind existenţa unor date potrivit cărora inculpatul va
încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi sau martori (
teza a II a alin.2), instanţa constată că nu au fost relevante astfel de date, de natură a
putea fi verificată de instanţă, raportat la actele şi lucrările de urmărire penală.
Fiind incidente în cauză disp.tezei I a alin.2 al art. 160/2 C.p.ă, se constată
netemeinicia cererii formulate, ce urmează a fi respinsă conf.art. 160/8a C.p.p, cu
obligarea inculpatului petent la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.
192 alin.2 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
În baza disp. art. 160/8 a alin.6 Cod proc. penală, respinge ca neîntemeiată
cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul – inculpat
O.A.L. , fiul lui (…), născut la (…), domiciliat în (…), CNP – (…), în prezent reţinut în
Arestul IPJ Argeş.
Obligă petentul inculpat la 20 lei cheltuieli judiciare către stat .
Cu recurs în 24 de ore de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 10 August 2011, la Tribunalul Argeş-
Secţia Penală.
4
