Chiar dacă textul art.48 din Regulamentul de aplicare a Decretului nr.328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice nu se mai regăseşte în prevederile O.U.G. nr.195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, nu înseamnă că fapta inculpatului care nu a adaptat viteza de circulaţie la condiţiile de drum şi nu a redus viteza corespunzător distanţei frontale de vizibilitate urmare a întâlnirii pe timp de noapte cu un alt autovehicul a fost discriminată, întrucât sunt incidente disp. art.35 şi 48 din actul normativ menţionat, precum şi disp. art.143 pct.2 din H.G. nr.85 din 23.01.2003 de aprobare a Regulamentului de aplicare a ordonanţei.
Secţia pentru minori şi familie – Decizia penală nr.76/25 aprilie 2006
Prin sentinţa penală nr.271 din 22.02.2005 Judecătoria Alba-Iulia în baza disp. art. 178 alin.2, 5 Cod penal a condamnat inculpatul C.C. la pedeapsa închisorii de 2 ani cu aplicarea disp. art. 81 Cod penal. În baza disp. art.178 alin.2,5 Cod penal, 184 alin.2, 4 Cod penal a condamnat inculpatul F.M.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare, respectiv 6 luni închisoare cu aplicarea disp. art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare cu aplicarea disp. art.81 Cod penal.
S-a reţinut de către instanţa de fond că inculpatul F.M.I. prin încălcarea dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice a produs din culpă un accident de circulaţie ce a avut drept urmare decesul a două persoane şi vătămarea corporală a inculpatului C.C. care a necesitat pentru vindecare 120 zile de îngrijiri medicale.
La rândul său, inculpatul C.C. nerespectând dispoziţiile art.48 din Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 328/1966 se face vinovat de decesul celor două persoane aflate în autoturismul pe care îl conducea.
În fapt, la data de 20.09.20000 inculpatul F.M.I. salariat civil al U.M. 01794 Alba-Iulia, se afla la volanul autotrailerului „Tatra” şi transporta un utilaj de la Alba-Iulia la Zlatna.
Pe raza localităţii Sântimbru pe DN 1 autoremorcherul s-a defectat, astfel încât inculpatul F.M.I. l-a lăsat pe carosabil şi urma să se întoarcă a doua zi pentru a remedia defecţiunea. Pentru a semnaliza prezenţa pe carosabil a trailerului a aşezat la 12 m . în spatele acestuia cărora le-a dat foc şi de asemenea, a alimentat un bec la acumulator. Martorul B.I. a fost lăsat lângă autoremorcher pentru a-l supraveghea.
La scurt timp din direcţia Alba-Iulia circula autoturismul Dacia 1310 TLX condus de C.C., care nu a observat la timp trailerul şi a urmat impactul cu acesta, cu urmările menţionate.
S-a reţinut culpa concurentă a celor doi inculpaţi, respectiv 70% F.M.I. şi 30% pentru C.C..
La stabilirea culpelor şi a proporţiilor acestora instanţa de fond a dat relevanţă concluziilor expertizelor tehnice efectuate în cauză şi declaraţiilor inculpaţilor şi martorilor.
Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia, Ministerul Apărării Naţionale – U.M. 01794 Alba-Iulia şi inculpatul C.C.
Prin decizia penală nr. 40/A din 06.02.2006 Tribunalul Alba – secţia penală a reţinut că, în mod corect a fost apreciată culpa inculpatului F.M.I., dar instanţa de apel a modificat cuantumul pedepselor aplicate, majorând pedeapsa la 3 ani închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere pe o durată de 5 ani, ce constituie termen de încercare.
Referitor la inculpatul C.C., Tribunalul Alba a reţinut că, art.48 din vechiul Regulament – care impunea obligaţia conducătorului auto să circule cu o viteză adaptată distanţei frontale de vizibilitate – nu mai este incriminat de actual Regulament, respectiv art.158, aşa încât în sarcina acestuia nu se poate reţine o culpă în producerea accidentului, astfel încât a dispus achitarea.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs inculpatul F.M. solicitând menţinerea sentinţei instanţei de fond şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba care a criticat prin motivele de recurs soluţia instanţei de apel pentru greşita achitare a inculpatului C.C., arătând că, nu erau aplicabile disp. art.13 Cod penal în sensul interpretării O.G. nr.195/2002 ca şi „lege penală mai favorabilă”….
Astfel s-a solicitat menţinerea hotărârii instanţei de fond.
Prin decizia penală nr.76 din 25 aprilie 2006 Curtea de Apel Alba-Iulia a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi F.I.M. a casat decizia penală atacată sub aspectul penal şi rejudecând cauza a condamnat inculpatul C.C. la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev. şi ped. de art.178 alin.2, 5 Cod penal şi a suspendat condiţionat executarea pedepsei.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de recurs a reţinut următoarele argumente:
Recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpatul F.I. sunt fondate în sensul că se impune a fi reţinută şi culpa concurentă a inculpatului C.C. la producerea accidentului rutier şi a urmărilor deosebite ale acestuia.
Astfel, este real că prin rechizitoriu s-a reţinut în sarcina inculpatului C.C. încălcarea disp. art.48 din Regulamentul de aplicare a D 328/1966 şi care nu-şi mai găsesc corespondent în O.U.G. nr.195/2002 şi Regulamentul de aplicare a actualei legislaţii rutiere care se refereau la reducerea de către conducătorii auto a vitezei. Acesta nu este însă un argument pentru a concluziona că, se aplică în cauză legea penală mai favorabilă.
Şi dacă am admite acest punct de vedere culpa inculpatului intimat C.C. este evidentă şi în contextul disp. art.35, 48 din OUG nr.195/2002, art.143 alin.2 din H.G. nr.85/2003 de aprobare a Regulamentului de aplicare a acestei ordonanţe care prevăd obligaţia participanţilor la trafic de a avea un comportament care să nu pună în pericol viaţa persoanelor…şi de a adapta viteza în funcţie de condiţiile de drum… iar la întâlnirea a două vehicule care circulă din sensuri opuse conducătorii auto sunt obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m. să folosească luminile de întâlnire şi să reducă viteza.
În contextul celor prezentate, chiar dacă admitem că, din sensul opus direcţiei sale de deplasare circula o altă maşină avea obligaţia să adapteze viteza corespunzător spaţiului de vizibilitate. Aşadar, Curtea de Apel reţine că, sunt în totalitate corecte considerentele instanţei de fond şi pentru aceleaşi argumente, culpa concurentă a inculpatului-intimat C.C. se impune a fi reţinută.
