Sentinta penala nr. 165/25.01.2005
Prin rechizitoriul nr.379/P/23.04.2004 al Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina, inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 5496/07.05.2004, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor F.F., S.D.si B.A.G., pentru săvîrşirea infracţiunilor prevazute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a,g,i din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
În considerentele rechizitoriului s-a aratat că, impreuna, pe timp de noapte si folosindu-se de o panza de bonfaier, in perioada 17-24.10.2003, inculpatii au taiat si sustras cablurile de la macaraua Transtainer de 32 t pe care, prin arderea invelisului le-au valorificat, pentru sarma din cupru, la diferite societati de recuperare a materialelor feroase, cauzand un prejudiciu partii civile S.N.T.F.M. C.F.R. Marfa S.A. – Sucursala Craiova.
Din examinarea materialului probator administrat atat in faza urmaririi penale, cat si in faza de judecata si anume: declaratiile inculpatilor (filele 23-24,25,26,29,30-31,34,35-36 d.u.p.), ale martorilor N.I, C.M., B.V.O., P.T., S.D. si P.M. (filele 15,16,17,18,19,20,21 d.u.p, filele 109,110,163 d.p.i), plansa fotografica (filele 39-45 d.u.p.) si procesele- verbale de depistare si de cercetare la locul faptei respectiv de reconstituire, ridicare si restituire de cabluri electrice sustrase (filele 4-12 si 38-45 d.u.p.), instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In perioada 17-24.10.2003, impreuna, pe timp de noapte si folosindu-se de o panza de bonfaier, inculpatii F.F., S.D. si B.A.G. au taiat si sustras cablurile de la macaraua Transtainer de 32 t din Gara Slatina, pe care, dupa arderea invelisului, le-au valorificat pentru sarma din cupru, la diferite societati de recuperare a materialelor feroase cauzand un prejudiciu partii civile S.N.T.F.M. C.F.R. Marfa S.A. – Sucursala Craiova.
Pentru a retine aceasta situatie de fapt, instanta a coroborat declaratiile inculpatilor date in cursul urmaririi penale, cand au recunoscut savarsirea faptelor, cu declaratiile martorilor N.I, C.M., B.V.O., P.T., S.D. si P.M., audiati in faza urmaririi penale si/sau cercetarii judecatoresti si cu concluzile plansei fotografice (filele 39-45 d.u.p.), proceselor- verbale de depistare si de cercetare la locul faptei respectiv de reconstituire, ridicare si restituire de cabluri electrice sustrase (filele 4-12 si 38-45 d.u.p.).
Dupa comiterea faptelor si audierea lor de politia judiciara, desi au fost legal citati si au cunoscut existenta pe rolul Judecatoriei Slatina a procesului penal, cei trei inculpati s-au sustras cercetarilor si nu au mai putut fi audiati de instanta, pentru a se apara si singuri. Potrivit inscrisurilor din dosarul de urmarire penala si dosarul de prima instanta, nici unul dintre inculpati nu figureaza ca arestat in alta cauza ori decedat.
Potrivit art. 6 paragraful 3 lit. c din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, acuzatul are dreptul să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer. Curtea a arătat cum trebuie interpretate şi care este legătura între aceste trei dispoziţii (Curtea, Pakelli impotriva RFG, hotărârea din 25 aprilie 1983; Curtea, Campbell şi Fell impotriva Regatului Unit, hotărârea din 28 iunie 1984). Persoana acuzată de săvârşirea unei infracţiuni dispune de două posibilităţi: fie să se apere singură, fie să recurgă la serviciile unui avocat. Alegerea între aceste două posibilităţi nu revine statului contractant, ci chiar acuzatului. În ipoteza în care acesta hotărăşte să apeleze la un avocat şi nu dispune de mijloacele financiare necesare ori nu se prezinta in fata instantei, statul este obligat să-i asigure asistenţă judiciară gratuită, dacă interesele justiţiei o cer, tinandu-se seama de complexitatea cauzei, gravitatea infracţiunii de care este acuzată persoana respectivă şi cea a pedepsei pe care o riscă, respectiv capacitatea acuzatului de a se apăra singur în mod efectiv (Curtea, Hoang impotriva Franţei, hotărârea din 29 august 1992). Şansele de succes pe care persoana acuzată le are în cauză nu se numără printre aceste criterii (Curtea, Boner impotriva Regatului Unit, hotărârea din 28 octombrie 1994).
Întrucât articolul 6 paragraf 3 c) vorbeşte despre asistenţă şi nu despre simpla numire, rezultă că acest drept trebuie să aibă un caracter efectiv. Acest lucru înseamnă că obligaţia statului nu se limitează la numirea avocatului ci se întinde şi asupra modului în care acesta îşi îndeplineşte atribuţiile (Curtea, Daud impotriva Portugaliei, hotararea din 21 aprilie 1998).
Aspectele anterioare nu se opun judecării în lipsă a unei persoane cu condiţia ca statul să fi depus eforturi rezonabile pentru a-l găsi pe reclamant şi a-l cita conform procedurii (Curtea, Colloza şi Rubinat impotriva Italiei, hotărârea din 12 februarie 1985; Curtea, F.C.B. impotriva Italiei, hotărârea din 28 august 1991). Curtea a arătat ce înţelege prin eforturi rezonabile: o notificare personală (Curtea, Stamoulakatos impotriva Greciei, hotărârea din 26 octombrie 1993), oficială şi într-un termen rezonabil (Curtea, Godi impotriva Italiei, hotărârea din 9 aprilie 1984) cu privire la desfăşurarea procedurilor. In orice caz, persoana care s-a sustras de la judecarea cauzei nu dispune de dreptul să ceară rejudecarea cauzei.
În cauza, inculpatii F.F., S.D. si B.A.G. s-au bucurat de o asistenta efectiva din partea avocatului din oficiu, av. Nitu Anca, ce a participat activ la audierea martorilor si a pus concluzii in aparare.
Faptele inculpatilor F.F., S.D. si B.A.G. de a sustrage, impreuna pe timp de noapte si folosindu-se de o panza de bonfaier, cabluri, in realizarea aceleiasi rezolutiuni infractionale, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de furt calificat, in forma continuata, prevazute si pedepsite de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a,g,i din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
Elementul material al faptelor il reprezinta luarea bunurilor mobile din detentia persoanei vatamate, iar forma de vinovatie cu care au fost savarsite faptele este intentia directa, in acceptiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul penal, inculpatii prevazand rezultatele si urmarind producerea lor prin savarsirea acelor fapte. Totodata, din probatoriul administrat reiese scopul insusirii pe nedrept a bunurilor mobile, acela al apropriatiunii, fiind valorificata sarma din cupru, abtinuta dupa arderea invelisului cablului, la diferite societati de recuperare a materialelor feroase, precum si lipsa consimtamantului persoanei vatamate, nefiind probat acordul acesteia.
La individualizarea pedepsei, se vor avea in vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, urmarile produse, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite şi circumstanţele reale de săvârşire, faptul ca inculpatul S.D.este recidivist, in forma postexecutorie, precum si atitudinea infractorilor in cursul procesului penal, acestia neprezentandu-se in fata instantei. Instanta nu va putea retine insa dispozitiile art. 74 raportat la art. 76 din Codul penal, pentru coborarea pedepsei aplicate sub minimul special, neexistand suficiente date in acest sens, iar infractiunile avand un grad sporit de periculozitate, prin perseverenta infractionala. Conduita partial sinceră în cursul procesului penal este urmarea identificării inculpatilor prin mijloacele specifice de cercetare (procesul-verbal de depistare de la fila 4 d.u.p.). In plus, existenţa uneia din împrejurările enumerate exemplificativ în art. 74 din Codul penal nu obligă instanţa de judecată să o considere circumstanţă atenuantă judiciară şi să coboare pedeapsa aplicată sub minimul prevăzut de norma incriminatoare. Recunoaşterea împrejurării invocate drept circumstanţă atenuantă este lăsată la aprecierea instanţei, care ţine seama de pericolul social concret al faptelor, de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârşit infracţiunea, de urmările produse, precum şi de orice alte elemente privitoare la persoana infractorului. In cauza, nici lipsa antecedentelor penale pentru inculpatii F.F. si B.A.G. nu semnifica mai mult decât un comportament normal, de conformare.
Pentru considerentele expuse, instanta urmeaza ca, in baza art. 208 alin.1 – art. 209 alin. 1 lit. a,e,i din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, sa condamne pe inculpatul F.F. la pedeapsa de 3(trei) ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.
În temeiul art. 81 din Codul penal, va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 5 (cinci) ani, ce constituie termen de incercare pentru inculpat, stabilit in conditiile art. 82 alin. 2 din Codul penal.
În temeiul art. 81 din Codul penal, va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 5 (cinci) ani, ce constituie termen de incercare pentru inculpat, stabilit in conditiile art. 82 alin. 2 din Codul penal.
În baza art. 359 alin. 1 din Codul de procedura penala, va atrage atentia inculpatului asupra consecintelor savarsirii unei noi infractiuni ori a neindeplinirii obligatiilor civile stabilite in sarcina sa, in cursul termenului de incercare.
În baza art. 359 alin. 1 din Codul de procedura penala, va atrage atentia inculpatului asupra consecintelor savarsirii unei noi infractiuni ori a neindeplinirii obligatiilor civile stabilite in sarcina sa, in cursul termenului de incercare.
În baza art. 208 alin.1 – art. 209 alin. 1 lit. a,e,i din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, va condamna pe inculpatul B.A.G. la pedeapsa de 3(trei) ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.
În baza art. 208 alin.1 – art. 209 alin. 1 lit. a,e,i din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 37 alin. 1 lit. b din Codul penal, va condamna pe inculpatul S.D.la pedeapsa de 3(trei) ani si 6(sase) luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.
In temeiul art. 71 din Codul penal, pe durata executarii pedepsei, va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 din Codul penal.
In temeiul art. 346 raportat la art. 14 din Codul de procedura penala, cu referire la art. 998 si urmatoarele din Codul civil, va admite actiunea civila si va obliga inculpatii, in solidar, la plata sumei de 31.911.330 lei, cu titlu de despagubiri civile, catre partea civila S.N.T.F.M. C.F.R. Marfa S.A. – Sucursala Craiova, reprezentand contravaloarea echipamentului electric de la macaraua transtainer din Terminalul Slatina, sarmele din cupru recuperate, potrivit inscrisurilor de la filele 10-12 d.u.p. nefiind predate proprietarului, ci S.C. C.F.R. Transauto S.A., fiind o plata nedatorata.
In baza art. 191 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, va obliga inculpatii la plata a cate 800.000 (opt sute mii) lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, in care a fost inclus si onorariul aparatorului din oficiu, ce se va avansa din fondul special al Ministerului Justitiei catre Baroul de Avocati Olt.
