In cazul reţinerii unor circumstanţe atenuante nu sunt incidente dispoziţiile art. 334 Cod procedură penală privind punerea în discuţia părţilor a schimbării încadrării juridice a faptei.
Prin sentinţa penală nr. 2.016 din 17.08.1998, pronunţată în dosarul penal nr. 4.656/1998, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a dispus următoarele:
în baza art. 208 alin. 1 -209 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 37 lit. a Cod penal a condamnat pe inculpatul D.A., fiul lui I. şi I., născut la 6.10.1977, în Bucureşti, la 4 ani închisoare.
în baza art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea condiţionată din pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1.109/1997 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi s-a contopit restul rămas neexecutat de 404 zile cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71-64 Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 71-64 Cod penal.
S-a mentinut starea de arest a inculpatului si s-a dedus prevenţia de la 23.03.1998,’la zi.
în baza art. 26 raportat la art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal a condamnat pe inculpatul F.M. (fiul lui I. şi G., născut la 26.11.1977, în municipiul Galaţi) la 3 ani şi 6 luni închisoare.
S-a dedus prevenţia de la 23.03.1998 la 11.06.1998.
S-a luat act că prejudiciul cauzat părţii vătămate S.C. „Crimex Paticom” S.R.L. a fost acoperit prin restituirea bunurilor sustrase şi că aceasta nu s-a constituit parte civilă.
Inculpaţii au fost obligaţi fiecare la câte 250.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Onorariul de avocat din oficiu pentru fiecare inculpat în sumă de 200.000 lei a fost avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, în noaptea de , 22/23.03.1998, în jurul orelor 0,30, în timp ce inculpatul F.M. asigura paza locului, inculpatul D.A. a demontat un geam de la magazinul S.C. „Crimex Paticom” S.R.L. şi, pătrunzând în interior, a sustras diverse bunuri, după care a părăsit patiseria pe uşa din spate, care era asigurată cu un zăvor. După ce împreună cu inculpatul F.M. a transportat bunurile la aproximativ 50 m de locul săvârşirii faptei, cei doi s-au reîntors la magazin, de unde inculpatul D.A. a sustras şi alte bunuri pe care le observase anterior, timp în care inculpatul F.M. asigura paza.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel cei doi inculpaţi, criticând-o pentru netemeinicie, motivând că pedepsele aplicate sunt prea aspre.
Prin decizia penală nr. 1.362 din 7.10.1998, Tribunalul Bucureşti -secţia l-a penală a respins apelurile inculpaţilor, motivând că pedepsele aplicate satisfac criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal.
împotriva acestei decizii au declarat recurs cei doi inculpaţi, iar prin decizia penală nr. 1.308/2.12.1998, Curtea de Apel Bucureşti -secţia l-a penală a casat decizia penală nr. 1.362/7.10.1998 a Tribunalului Bucureşti -secţia l-a penală numai cu privire la inculpatul F.M. şi s-a dispus trimiterea cauzei spre
Având în vedere această situaţie, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse de 1 an închisoare în cazul inculpatului F.M. corespunde gradului de pericol social al faptei comise.
Numai sub acest aspect urmează a fi admis recursul parchetului, celelalte motive invocate în recursul său nefiind fondate.
Aprecierea unor împrejurări ca circumstanţe atenuante reţinute în favoarea inculpatului nu ţine de încadrarea juridică a faptei, astfel încât instanţa de apel nu trebuia să facă aplicarea dispoziţiilor art. 334 Cod procedură penală. Nici celălalt motiv de recurs nu este întemeiat.
Faptul că în minută se menţionează dispoziţiile art. 26 Cod penal, iar în dispozitivul deciziei se omite această menţiune nu poate fi considerată ca o neconcordanţă, ci doar o omisiune, aspect ce nu poate conduce la casarea deciziei.
Faţă de considerentele arătate, Curtea urmează ca, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, să admită recursul declarat de parchet, va casa parţial decizia şi, rejudecând în fond, va majora pedeapsa aplicată inculpatului F.M. de la 6 luni închisoare la 1 an închisoare. Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
(Secţia l-a penală, decizia penală nr. 813/1999)
NOTĂ: Considerăm că dispoziţiile art. 334 Cod procedură penală privind punerea în discuţia părţilor a schimbării încadrării juridice a faptei trebuie respectate şi în situaţia în care se face schimbarea într-o încadrare mai uşoară, deoarece şi într-o asemenea situaţie inculpatul trebuie să-şi organizeze apărarea în raport de noua încadrare juridică, în speţa de faţă, în mod corect, instanţa respins recursul parchetului, întrucât reţinerea circumstanţelor atenuante nu ţine de încadrarea juridică a faptei, instanţa putând să facă aplicarea art. 74 – art. 76 Cod penal fără a proceda la schimbarea încadrării juridice.
într-o asemenea situaţie, încadrarea juridică a faptei nu se schimbă, ci numai coordonatele între care se pune problema individualizării sancţiunii penale. (Judecator Sofica Dumitrascu – sectia I penala CAB)
