Citarea părţilor la judecată. Schimbarea sediului instanţei de judecată.


Prin sentinţa penală nr. 3 din 15.01.2008 a Judecătoriei Piatra Neamţ, în baza art. 11 pct. 2 lit. a” Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d” Cod procedură penală a fost achitat inculpatul B. A. cu privire la săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă” prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 14 Cod Procedură Penală, art. 346 Cod Procedură Penală şi a art. 998 – art. 999 – au fost respinse, ca nefondate, acţiunile civile formulate de părţile civile H. V. C. (domiciliat în comuna D. R., sat C., judeţul Neamţ) şi H. C. C. (domiciliat în comuna D. R., sat D. R., strada D., nr. 188, judeţul Neamţ).

În baza art. 189 Cod procedură penală s-a dispus avansarea sumei de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu inculpatului B. A. în cursul judecării cauzei, din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Neamţ (pentru avocat N. S. B. E.).

A fost respinsă, ca nefondată, cererea părţilor civile H. V. C. şi H. C. C. (prin apărător ales) pentru obligarea inculpatului B. A. la plata de cheltuieli judiciare.

În baza art. 192 alin.l pct.l lit. a” şi b” şi alin. 4 Cod procedură penală – au fost obligate părţile civile H. V. C. şi H. C. C. la plata a câte 400 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.

Pentru pronunţarea acestei sentinţe, instanţa de fond, a reţinut faptul că în luna februarie 2005, R. C. F., administrator al SC D. SRL Piatra Neamţ, a cumpărat de la V. C. autobasculanta marca Roman” înmatriculat sub nr.NT-04-RHT, radierea vehiculului menţionat de pe numele vechiului proprietar fiind solicitată în aprilie 2005 (aspecte confirmate prin depoziţia martorului V. C.). În dimineaţa zilei de 12 septembrie 2005, R. C. F. a plecat cu autovehiculul menţionat condus de inculpat B. A. (pe care intenţiona a-1 angaja ca şofer la SC D. SRL Piatra Neamţ), din municipiul Piatra Neamţ către comuna G., judeţul Neamţ pentru a încărca pietriş de la o balastieră (aspecte confirmate prin depoziţiile lui B. A. şi R. F. C.).

În jurui orelor 12, B. A. şi R. F.C. s-au întors de la G. către municipiul Piatra Neamţ cu autobasculanta marca Roman” înmatriculat sub nr.NT-04-RHT încărcată cu 6 tone de pietriş. In timp ce conducea autovehiculul menţionat pe DC 111, în extravilan sat I., comuna D. R., judeţul Neamţ, la coborârea unei pante cu o înclinaţie de 8 – 10 grade, pe un sector de drum lat de 6,40 metri şi acoperit cu prundiş, rulând cu o viteză de 46 Km/h, a observat prezenţa pe marginea dreaptă a drumului, pe direcţia sat I. comuna D. R., a 2 persoane ce se deplasau pe jos, pe lângă biciclete (soţii H. C. C. şi H. M.). Când au sesizat prezenţa în spatele lor a autobasculantei condusă de B. A., pentru a lăsa loc autovehiculului condus de inculpatul menţionat să treacă printre ei, H. C. şi H. M. s-au despărţit, în sensul că H. M. şi-a continuat deplasarea pe partea dreaptă a drumului iar H. C- a trecut pe partea stângă a drumului. Derutat de trecerea lui H. C. de pe o parte pe alta a drumului, crezând că acesta va fi urmat pe partea stângă a drumului de soţia sa, inculpatul a virat spre dreapta autovehiculul condus, spre a evita o coliziune cu cei menţionaţi. Constatând că H. M. a rămas pe partea dreaptă a drumului, pentru a nu o acroşa pe aceasta inculpatul a frânat şi, concomitent, a încercat să redreseze autovehiculul condus, în sensul de a se deplasa pe mijlocul drumului, printre soţii H. C. şi H. M. Inculpatul nu a reuşit să redreseze autovehiculul condus (din cauza masei mari transportate şi manevrelor bruşte făcute de inculpat spre dreapta şi apoi spre stânga, autocamionului i-a fost imprimată o mişcare de tangaj), acroşând cu partea dreaptă spate a autobasculantei coarnele bicicletei pe lângă care se deplasa H. M, aceasta fiind apoi antrenată în mişcarea de translaţie şi rotaţie imprimată bicicletei şi izbită violent mai întâi de bicicletă şi apoi de carosabil. In această mişcare s-au cauzat victimei fracturi ale coloanei vertebrale şi ale coastelor precum şi un politraumatism cranio – cerebral cu hemoragie meningo – cerebrală, leziuni ce au condus la decesul persoanei menţionate.

Prima instanţa a considerat că infracţiunea de “ucidere din culpă” prev. de art. 178 alin.2 Cod Penal constă în uciderea din culpă a unei persoane ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume activităţi. Acest aspect presupune că se face vinovat de săvârşirea infracţiunii prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal conducătorul auto care, nerespectând una din regulile specifice conducerii unui autovehicul pe drumurile publice, a provocat uciderea unei persoane, rezultat pe care, fie 1-a prevăzut şi a socotit fară temei că nu se va produce, fie nu 1-a prevăzut, deşi trebuia şi putea să-1 prevadă.

Inculpatul B. A. a condus la 12 septembrie 2005, autobasculanta marca Roman” înmatriculat sub nr.NT-04-RHT aflată în stare bună de funcţionare, fară a se afla sub influenţa alcoolului şi cu o viteză sub limita maximă prevăzută de art. 49 – art. 50 din pentru autovehiculul condus de acesta şi pentru sectorul de drum pe care s-a produs accidentul. Viteza de deplasare a autovehiculului condus de inculpat (46 km/h) era o viteză adaptată condiţiilor de trafic, condiţiilor meteorologice, caracteristicilor sectorului de drum pe care se deplasa acesta cum şi încărcăturii transportate. Inculpatul, astfel cum s-a precizat anterior, a fost surprins de trecerea străzii de la dreapta spre stânga a lui H. C., a încercat să evite accidentarea acestuia prin viraj dreapta, după care, constatând că H. M. a rîmas pe partea dreaptă a drumului, pentru a nu o acroşa pe acesta, a frînat şi, concomitent, a încercat sa redreseze autovehiculul condus, in sensul de a se deplasa pe mijlocul drumului, printre soţii H. C. şi H. M. Inculpatul nu a reuşit să redreseze autovehiculul condus, acroşând cu partea dreaptă spate a autobasculantei coarnele bicicletei pe lângă care se deplasa H. M., rezultând apoi decesul acesteia.

Faţă de cele expuse, a rezultat că inculpatul nu a încălcat prevederile O.U.G. 195/2002 reglementând circulaţia pe drumurile publice ori ale Regulamentului pentru aplicarea O.U.G. 195/2002 şi că decesul lui H. M. nu s-a produs ca urmare a nerespectării de către inculpat a dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume activităţi, nefiind deci un rezultat al activităţii desfăşurate de inculpat pe care acesta putea să îl prevadă.

Având în vedere cele expuse, în baza art. 11 pct. 2 lit. a” Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d” Cod procedură penală, prima instanţă a dispus achitarea inculpatului B. A. cu privire la săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă” prevăzută de art. 178 alin.2 Cod penal şi s-a respins ca nefondată, cererea părţilor civile H. V. C. şi H. C. C. (prin apărător ales) pentru obligarea inculpatului B. A. la plata de cheltuieli judiciare.

În baza art. 192 alin.l pct. 1 lit. a” şi b” şi alin. 4 Cod procedură penală, au fost obligate părţile civile H. V. C. şi H. C. C. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în prezentul proces penal.

Împotriva sentinţei a declarat apel partea vătămată H. V. C. fără a preciza în scris motivele de apel şi fără a se prezenta în instanţă pentru susţinerea apelului, deşi a fost legal citat.

Analizând apelul declarat şi examinând cauza sub toate aspectele în cadrul efectului devolutiv al apelului conform dispoziţiilor art. 371 al. 2 Cod procedură penală, Tribunalul Neamţ prin decizia penală nr.3/AP/15.01.2009 a constatat ca fiind legală şi temeinică sentinţa penală nr. 306 din 16.04.2008 a Judecătoriei Piatra Neamţ.

Împotriva deciziei pronunţate în apel a declara recurs partea civilă H. V. C. care a precizat că în mod nelegal nu a fost citat la noul sediu al Tribunalului Neamţ la data judecării apelului.

Recursul declarat este întemeiat.

Cu ocazia judecării apelului, la primul termen de judecată din data de 23.10.2008, partea civilă H. V. C. a fost prezent, iar la termenul de judecată următor din data de 20.11.2008 a lipsit. Până la acest termen, Tribunalul Neamţ, secţia penală a avut sediul pe str. M.Eminescu, nr.30. Ulterior, între 15-30 decembrie 2008 sediul Tribunalului s-a schimbat pe str. Republicii, nr.2. Faţă de această situaţie, la termenul de judecată din data de 15.01.2009 instanţa ar fi trebuit să dispună citarea părţilor lipsă, la noul sediul. Neprocedând în acest mod, Curtea consideră că nu au fost respectate prevederile art.291 şi ale 175 ş.u. c.pr.pen.

Faţă de această situaţie, Curtea în baza art.38515 pct.2 lit.c cu art.3859 pct.21 c.pr.pen. a admis recursul declarat de recurentul H. V. C. împotriva deciziei penale nr.3/AP/15.01.2009 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. 270.1/1039/2007 pe care a casat-o în totalitate şi a trimise cauza spre rejudecare acestei instanţe.

S-au menţinut actele procedurale efectuate până ia termenul de judecată din data de 20.11.2008 inclusiv.

În baza art. 189 c.pr.pen. onorariul apărătorului din oficiu în recurs în sumă de 200 de lei pt. avocat B. R. din Baroul Bacău şi onorariul apărătorului din oficiu în apel în sumă de 200 de lei pt. avocat L. D. din Baroul Neamţ s-au suportat din fondul M.J.L.C. şi s-au inclus în cheltuielile judiciare, care în baza art. 192 al.3 c.pr.pen. au rămas în sarcina statului.