în cursul judecăţii în primă instanţă sau în căile de atac, inculpatul se citează, ca regulă generală, la adresa unde locuieşte, potrivit art. 177 alin. 1 C. proc. pen.
Dacă printr-o declaraţie dată în timpul procesului acesta indică o altă adresă unde locuieşte efectiv, el trebuie citat la locul indicat, în conformitate cu prevederile art. 177 alin. 2 C. proc. pen., continuându-se citarea lui şi la domiciliu.
Citarea prin afişare la uşa instanţei este o modalitate de citare neprevăzută de Codul de procedură penală.
Sec fia Penală, decizia nr. 748 din 24 martie 1998.
Prin sentinţa penală nr. 1242 din 26 iunie 1997, Judecătoria Baia Mare, făcând aplicarea art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit la plângerea prealabilă a părţii vătămate P.l. împotriva inculpatului C.N.F., pentru infracţiunea prevăzută de art. 210 C. pen., ca urmare a decesului părţii vătămate.
S-a reţinut că, prin plângerea adresată Judecătoriei Baia Mare, partea vătămată F.l, a chemat în Judecată pe inculpatul C.N.F. pentru faptul că, la data de 26 iunie 1994, fiind găzduit de aceasta, i-a sustras suma de 900.000 lei, o pereche de pantofi şi o sacoşă.
Ulterior, intervenind decesul părţii vătămate, s-a dispus încetarea procesului penal.
împotriva acestei hotărâri, rămasă definitivă, procurorul general a declarat recurs în anulare, învederând, între altele, că judecarea cauzei a avut loc fără citarea legală a inculpatului.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 177 alin. 1 C. proc. pen., învinuitul sau inculpatul se citează la adresa unde locuieşte, iar dacă printr-o declaraţie dată în cursul procesului penal acesta indică un alt loc pentru a fi citat, el este citat, în conformitate cu alineatul 2 al aceluiaşi articol, la locul indicat.
Or, instanţa nu s-a conformat acestor dispoziţii legale, întrucât, pe lângă domiciliul avut la data săvârşirii faptei, inculpatul indicase şi domiciliul la care se mutase după
săvârşirea acesteia (cel al mamei sale), nu s-a dispus citarea sa la ambele domicilii pentru fiecare termen de judecată, ci a fost citat alternativ, mai întâi la domiciliul mamei sale şi apoi la domiciliu avut la data comiterii faptei, concomitent cu citarea prin afişare la uşa instanţei.
Or, în aceste condiţii, este evident că nu există certitudinea că inculpatul a luat cunoştinţă, potrivit prevederilor legii de data judecării cauzei, încât hotărârea pronunţată este lovită de nulitate absolută, potrivit art. 197 alin. 2 C. proc. pen.
în ceea ce priveşte citarea inculpatului prin afişare la uşa instanţei, pe lângă că o atare modalitate de citare nu este prevăzută de lege, dar nici nu se impunea întrucât domiciliile unde acesta putea fi citat erau cunoscute. în cazul în care domiciliul inculpatului nu era cunoscut, citarea trebuia dispusă nu la uşa instanţei, ci la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea, aşa cum se prevede la art. 177 alin. 4 C. proc. pen.
Ca urmare, recursul în anulare a fost admis şi, casându-se sentinţa, s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
