Prin decizia penala nr.26/20.01.2009 pronuntata de Tribunalul Suceava a fost admis apelul declarat de partea vatamata T.E.V., s-a desfiintat, în parte, sentinta penala numai sub aspectul individualizarii pedepselor.
În recurs, inculpatul, prin aparator, a solicitat instantei de control judiciar sa constate nulitatea hotarârii atacate, ca urmare a încalcarii dispozitiilor art. 197 pct. 2 si 3 Cod procedura penala, art. 292 alin. 2 Cod procedura penala, art. 308 Cod procedura penala procedura penala, referitoare la compunerea instantei în complet de divergenta si luarea hotarârilor în complet de divergenta.
În acest context, a invederat faptul ca pe tot parcursul cercetarii judecatoresti în instanta de apel, completul de judecata a fost format din doi magistratiii, care au dat cuvântul la dezbateri în sedinta din 24.11.2008 si au amânat pronuntarea pentru data de 2.12.2008. La data de 2.12.2008, instanta compusa din aceiasi judecatori a constatat ca „membrii completului de judecata nu au ajuns la un acord în ce priveste solutia” si a repus cauza pe rol în vederea constituirii completului de divergenta conform art.308 Cod procedura penala, dispunând citarea partilor pentru termenul din 15.12.2008 .
La data de 15.12.2008 din complet mai facea parte doar unul dintre judecatorii care au format completul de divergenta, sens în care s-a acordat un nou termen de judecata la data de 19.01.2009 pentru formarea unui complet de divergenta din 3 judecatori, în a carei componenta era obligatorie prezenta judecatorilor participanti la dezbaterea cauzei la termenul din 24.11.2008.
A aratat inculpatul ca la 19.01.2009, instanta de apel a nesocotit însa propriile dispozitii si legea si s-a prezintat tot în complet de 2 judecatori, complet care nu era de divergenta si mai mult, al doilea judecator a fost înlocuit cu un altul, astfel ca hotarârea atacata a fost pronuntata de un complet nelegal constituit.
Recursul declarat de inculpat, întemeiat în principal pe motivul de casare prev. de art. 3859 pct. 3 Cod procedura penala, a fost respins ca nefondat, prin decizia penala nr.15 din 10.03.2009 a Curtii de Apel Suceava, pentru urmatoarele considerente:
Este real ca modul de compunere a instantelor de judecata este prevazut sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 197 alin. 2 si 3 Cod procedura penala), astfel încât orice greseala în formarea completului de judecata – mai multi sau mai putini judecatori – atrage desfiintarea hotarârilor pronuntate de o instanta gresit compusa, însa decizia recurata nu este lovita de nulitate absoluta, asa cum sustine aparatorul inculpatului recurent, fiind pronuntata de completul de judecata îndrituit cu solutionarea apelurilor formulate de parti.
Conform art. 54 alin.2 din Legea nr.304/2004 republicata, apelurile se judeca în complet format din 2 judecatori cu exceptia cazurilor în care legea prevede altfel. Compunerea acestor complete se stabileste la începutul anului prin hotarârea Colegiului de conducere a instantei, urmarindu-se asigurarea principiului continuitatii. Pentru a asigura o buna functionare a completelor de judecata si în vederea unei impartiale desemnari a judecatorilor care urmeaza sa judece o cauza penala, legea mentionata anterior prevede norme speciale. Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face în ordinea primirii cauzelor, pe baza unui criteriu aleatoriu, informatizat, stabilit prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, pentru a se asigura solutionarea operativa si cu impartialitate a cauzelor, precum si un volum de echilibrat al completelor. Cauzele, odata repartizate pe complete de judecata, nu pot fi transferate la alte complete de judecata si nici nu se mai pot schimba membrii completelor decât în mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara.
Potrivit alin. 3 si 4 ale art.54 din Legea privind organizarea judiciara, în cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotarârii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în conditiile legii. Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta.
În acelasi sens, dispozitiile procesual penale prevad la art. 308 alin. 5 ca daca completul de judecata este format din doi judecatori si unanimitatea nu poate fi întrunita, judecarea cauzei se reia în complet de divergenta.
Ori în speta, calea de atac exercitata de parti împotriva sentintei penale nr. 322 din 18.10.2007 a Judecatoriei C-lung Moldovenesc a fost înregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 16 noiembrie 2007, cauza fiind reparatizata aleatoriu, prin sistemul informatic ECRIS, completului de judecata C2A, complet de judecata care a ramas neschimbat, inclusiv la data când au avut loc dezbaterile asupra apelurilor, respectiv 24 noiembrie 2008.
Din actele dosarului rezulta ca membrii completului de judecata C2A penal nu au ajuns la un acord în ceea ce priveste solutia ce urma a fi pronuntata, astfel ca instanta de apel a dispus, conform art. 308 alin. 5 Cod procedura penala, reluarea judecatii în complet de divergenta, sens în care partile au fost citate, pentru termenul de judecata din 15 decembrie 2008.
La acest termen, presedintele completului de judecata a adus la cunostinta partilor prezente motivul redeschiderii dezbaterilor si întrucât unul dintre magistratii care a format completul de divergenta era în concediu medical – lipsa suplinita prin înlocuirea sa cu judecatorul mentionat în planificarea de permanenta, s-a acordat termen la data 19 ianuarie 2009.
La acest termen de judecata dezbaterile asupra apelurilor au fost reluate tot în fata completului de judecata investit, C2A, compus din doi magistrati, în conditiile în care, începând cu data de 1 ianuarie 2009 unul dintre judecatorii aflati în divergenta, a fost transferat la alta sectie a Tribunalului Suceava. S-a ivit astfel o situatie speciala, aceea a imposibilitatii constituirii completului de divergenta si pe cale de consecinta decizia a fost luata de completul C2A într-o alta componenta, înlaturându-se astfel si starea de divergenta.
Cum în cauza decizia recurata a fost pronuntata de membrii completului de judecata în fata carora au avut loc dezbaterile judiciare, complet constituit potrivit legii, se constata ca nu au fost încalcate dispozitiile legale imperative privind compunerea instantei de apel.
