Drept penal. Partea Generală. Concurs de infracţiuni rezultând din hotărâri de condamnare distincte. Constatarea şi sancţionarea concursului de infracţiuni, pentru prima dată, în calea de atac exercitată de inculpat. Nelegalitate. Încălcarea principiului neagravării situaţiei juridice a inculpatului în propria cale de atacC.pen., art. 33 – art. 36C. proc.pen., art. 372 alin. (1), art. 149 alin. (1) lit. a)Jurisprudenţa Î.C.C.J., decizia nr. LXX/15.10.2007
Fără ca Judecătoria să fi recurs la contopirea, chiar în parte, a pedepselor rezultând din hotărâri penale distincte, Tribunalul, în mod nelegal a procedat, pentru prima dată, în apelul inculpatului, la contopirea unor astfel de pedepse, creându-i inculpatului apelant o situaţie juridică mai grea, în propria cale de atac. În ce priveşte solicitarea inculpatului, adresată instanţei de apel, de a i se contopi pedepsele aplicate în prezenta cauză cu pedepsele rezultând din alte hotărâri definitive, inculpatul are deschisă calea unei cereri distincte pentru contopirea tuturor pedepselor la care a fost condamnat definitiv, conform prevederilor art. 449 alin. (1) lit. a) C.proc.pen.
Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, decizia penală nr. 460/R din 24 aprilie 2008
Prin sentinţa penală nr. 2339 din 07.11.2007, Judecătoria Timişoara în baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., totul cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen. a condamnat pe inculpatul M.R.D., la o pedeapsă de 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, iar în baza art. 240 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., totul cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen., l-a condamnat la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii uzurpare de calităţi oficiale
În baza art. 33 lit. a) şi 34 alin. (1) lit. b) C.pen. a contopit pedepsele stabilite şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 (şase) ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 6 (şase) ani închisoare, cu în detenţie.
În baza art. 61 C.pen. a revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 568 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală 1288/2005 a Judecătoriei Târgu Mureş, definitivă prin decizia penală 11/A/2006 a Tribunalului Mureş, rest pe care îl contopeşte cu pedeapsa aplicată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 (şase) ani, cu executare în regim de detenţie.
În baza art. 71 C.pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), b), C.pen., pe durata executării pedepsei aplicate.
În baza art. 350 (1) C.proc.pen.. a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C.pen. şi art. 357 (2) C.proc.pen. a dedus durata reţinerii şi arestării preventive începând de la 01.02.2007 până la zi.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, solicitând admiterea acestuia, desfiinţarea hotărârii atacate şi contopirea pedepselor stabilite prin această sentinţă, cu pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţa penală nr. 1312/22.09.2006, a Judecătoriei Cluj Napoca, respectiv cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 334/06.03.2007 a Judecătoriei Târgu Mureş, arătând că pedepsele i-au fost aplicate pentru infracţiuni concurente şi solicitând totodată deducerea perioadelor executate după cum urmează: din 25.03.2002 – 28.10.2004; 30.03.2005 – 06.05.2006 şi 01.02.2007 la zi.
Prin decizia penală nr. 29/A din 25 ianuarie 2008, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosar nr. 6425/325/2007, în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.proc.pen., s-a admis apelul declarat de inculpat, împotriva sentinţei penale nr. 2339/07.11.2007, a Judecătoria Timişoara, pronunţată în dosarul nr. 6425/325/2007.
S-a desfiinţat sentinţa apelată şi rejudecând:
S-a decontopit pedeapsa rezultantă de 6 (şase) ani închisoare aplicată inculpatului de prima instanţă în pedepsele componente de:
6 (şase) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi 37 lit. a C.pen.
1 ( un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale prevăzută de art. 240 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi 37 lit. a) C.pen.
S-a înlăturat revocarea liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 568 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1288/2005 a Judecătoriei Târgu Mureş şi s-a repus în individualitate acest rest.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C.pen., pedepsele mai sus menţionate se contopesc cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, aplicată aceluiaşi inculpat, prin sentinţa penală nr. 334/06.03.2007 a Judecătoriei Târgu Mureş, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la înşelăciune prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C.pen. şi art. 37 lit. a) C.pen., definitivă prin decizia penală nr. 179/12.10.2007 a Tribunalului Mureş, în pedeapsa cea mai grea, care va fi pedeapsa rezultantă ce urmează a se aplica inculpatului, aceea de:
6 ( şase) ani închisoare.
În baza art. 61 C.pen. s-a revocat liberarea condiţionată pentru restul de pedeapsă de 568 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1288/ 2005 a Judecătoriei Târgu Mureş, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată în prezentul dosar, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de
6 ( şase) ani închisoare, cu executare în detenţie şi interzicerea drepturilor stabilite de prima instanţă.
În baza art. 381 C.proc.pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus în continuare arestul executat din 07.11.2007 la zi.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 463 din 12.04.2007 al Judecătoriei Târgu Mureş şi emiterea unui nou mandat conform prezentei decizii.
S-au menţinut în rest dispoziţiile sentinţei apelate.
În baza art. 192 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Tribunalul, analizând apelul declarat de inculpat prin prisma motivelor invocate precum şi din oficiu, a constatat următoarele:
Prima instanţă din probatoriul administrat în cauză, a reţinut în mod corect starea de fapt dedusă judecăţii şi a făcut o legală încadrare juridică a faptelor săvârşite de către inculpat.
Deşi inculpatul, la termenul de judecată din primă instanţă din data de 12.09.2007, a precizat că nu doreşte să dea nici o declaraţie în faţa instanţei, ca de altfel şi în faţa instanţei de apel, în înscrisurile depuse la dosarul cauzei a recunoscut săvârşirea acestor infracţiuni, aşa cum şi prima instanţă a arătat în hotărârea atacată şi a fost de acord cu plata despăgubirilor civile.
De altfel, în prezentul apel inculpatul nu a contestat vinovăţia la infracţiunile pentru care a fost condamnat prin hotărârea atacată, apelul său având ca obiect doar solicitarea de contopire a pedepselor aşa cum au fost menţionate mai sus şi detaliate în declaraţia de apel.
Având a se pronunţa pe solicitarea inculpatului, a constatat că pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 1312/2006 a Judecătoriei Cluj Napoca, este una rezultantă, care cuprinde în componenţa ei mai multe pedepse cu închisoarea, pentru fapte săvârşite în perioada 15.10.- 05.11.2001, pedepse care au fost contopite cu alte pedepse aplicate aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 1288 din 04.10.2005 a Judecătoriei Târgu Mureş în dosarul nr. 5397/2005.
În final, prin sentinţa de mai sus în urma contopirii acestor pedepse, s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsă pe care Judecătoria Cluj Napoca, prin sentinţa penală nr. 1312 /2006, a constatat-o ca fiind executată de inculpat în perioadele 25.03.2002 – 26.10.2004, 30.03.2005 – 06.05.2006, când inculpatul a fost liberat condiţionat cu un rest neexecutat de 568 zile închisoare, aşa cum rezultă şi din cazierul judiciar al acestuia.
Deşi pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţa penală nr. 1312 din 22.09.2006 a Judecătoriei Cluj Napoca, mai sus menţionată, a rămas definitivă prin neapelare la data de 13.10.2006, iar faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa apelată, săvârşite în formă continuată au ca moment de epuizare luna septembrie anul 2006 şi prin urmare, ar fi existat posibilitatea de a se constata că unele pedepse din cele două sentinţe au fost aplicate pentru infracţiuni concurente, deoarece sentinţa penală nr. 1312/2006 a Judecătoriei Cluj Napoca, cuprinde asemenea condamnări, totuşi o nouă contopire a pedepselor aplicate prin sentinţa apelată cu pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 1312/2006 a Judecătoriei Cluj Napoca, nu mai este posibilă întrucât prin sentinţa penală nr. 1312/2006 a Judecătoriei Cluj Napoca pedepsele au mai fost odată contopite şi constate ca fiind executate.
Prin urmare, o nouă contopire este contrară dispoziţiilor art. 36 C.pen., care are în vedere pedepse executabile şi care nu au m ai fost anterior contopite.
În plus, în cazul în care s-ar face o nouă contopire, pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 1312/2006 a Judecătoriei Cluj Napoca, ar urma să se execute integral de inculpat, în pedeapsa rezultantă, ceea ce ar duce pe de o parte la agravarea situaţiei inculpatului în propria-i cale de atac, iar pe de altă parte la încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat a sentinţei penale nr. 1312/2006 a Judecătoriei Cluj Napoca, care a stabilit concursul pedepselor din această sentinţă cu cele din sentinţa penală nr. 1288/2005 a Judecătoriei Târgu Mureş şi ar duce în final la executarea de două ori a aceleiaşi pedepse.
De aceea, a respins solicitarea condamnatului de a contopi pedeapsa rezultantă din sentinţa penală nr. 1312/2006 a Judecătoriei Cluj Napoca cu pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţa apelată, nr. 2339/07.11.2007 a Judecătoriei Timişoara.
Analizând însă sentinţa penală nr. 334/06.03.2007 a Judecătoriei Târgu Mureş, pronunţată în dosarul nr. 8704/2005, a constatat că infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin aceasta, săvârşită la data de 30.03.2005, este concurentă cu infracţiunile pentru care a fost condamnat în prezentul dosar.
Pentru acest motiv, a admis în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C.proc.pen., apelul declarat de inculpat împotriva sentinţei penale nr. 2339/07.11.2007 a Judecătoriei Timişoara, pronunţată în dosarul nr. 6425/325/2007.
A desfiinţat sentinţa apelată şi rejudecând a decontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare aplicată inculpatului în pedepsele componente, cu înlăturarea revocării liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 568 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1288/2005 a Judecătoriei Târgu Mureş, urmând a repune în individualitate acest rest.
A constatat că pedepsele stabilite prin sentinţa apelată, sunt concurente cu pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 334/06.03.2007 a Judecătoriei Târgu Mureş, astfel încât în baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C.pen., a contopit aceste pedepse cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 334/06.03.2007 a Judecătoriei Târgu Mureş, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la înşelăciune, prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C.pen. şi art. 37 lit. a C.pen., în pedeapsa cea mai grea care va fi şi pedeapsa rezultantă ce urmează a se aplica inculpatului, aceea de 6 ani închisoare.
În baza art. 61 C.pen. a revocat liberarea condiţionată pentru restul de pedeapsă de 568 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1288/ 2005 a Judecătoriei Târgu Mureş, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată în prezentul dosar, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea rezultantă de 6 ani închisoare, cu executare în detenţie şi interzicerea drepturilor stabilite de prima instanţă.
În baza art. 381 C.proc.pen. a menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus în continuare arestul executat, pe lângă cel dedus de prima instanţă din 07.11.2007 la zi.
A dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 463/12.04.2007 al Judecătoriei Târgu Mureş şi emiterea unui nou mandat conform prezentei decizii.
A menţinut în rest dispoziţiile sentinţei penale apelate.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul, iar asupra motivelor de recurs a fost audiat de această instanţă, Curtea de apel constatând următoarele critici aduse de inculpat hotărârii recurate: Tribunalul, ca instanţă de apel, a contopit pedepsele aplicate în prezenta cauză cu pedeapsa aplicată prin sentinţa Judecătoriei Târgu-Mureş, or această pedeapsă este absorbită într-o altă pedeapsă aplicată de Judecătoria Cluj Napoca; contopirea solicitată de inculpat acea având ca obiect pedepsele aplicate în această cauză şi pedepsele aplicate prin sentinţa pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca,contopire pe care Tribunalul a refuzat să o dispună; nu s-au dedus toate perioadele de detenţie, aşa cum rezultă ele din toate cele trei hotărâri penale; nu s-a consemnat în dreptul datelor de stare civilă că are şi cetăţenia germană, astfel că este lipsit de posibilitatea de a valorifica drepturile de pentru risc juridic încheiat în această calitate.
Examinând recursul astfel declarat, Curtea de Apel constată că acesta este fondat.
Astfel, aşa cum rezultă din sentinţa penală nr. 2339/07.11.2007 pronunţată de Judecătoria Timişoara, în prezenta cauză penală, inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C.pen. şi art. 240 C.pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. şi art. 33 lit. a) C.pen. Pedeapsa finală a fost stabilită prin cumulul juridic al contopirii pedepselor aplicate pentru cele două infracţiuni, precum şi prin efectul revocării liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 568 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa aplicată de Judecătoria Târgu Mureş.
Prin urmare, Judecătoria Timişoara nu a dispus contopirea pedepselor aplicate în această cauză cu alte pedepse rezultând din alte hotărâri de condamnare.
Potrivit deciziei nr. LXX/15.10.2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, nu se poate dispune contopirea pedepselor în mod direct, pentru prima dată în căile de atac, în cazul în care contopirea nu a fost dispusă de prima instanţă.
Prin consecinţă, fără ca Judecătoria să fi recurs la contopirea, chiar în parte a pedepselor rezultând din hotărâri penale distincte, Tribunalul în mod nelegal a procedat, pentru prima dată, în apel, la contopirea unor astfel de pedepse. Mai mult, recurgând la această contopire, Tribunalul a creat inculpatului apelant o situaţie juridică mai grea, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 372 alin. (1) C.proc.pen.
În ceea ce priveşte solicitarea inculpatului de a se proceda la contopirea tuturor pedepselor ce i-au fost aplicate, atât în prezenta cauză penală, cât şi prin hotărârile penale evocate, acesta are deschisă calea unei cereri distincte pentru contopirea acestor pedepse, conform art. 149 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală raportat la art. 33 – art. 26 C.pen., prilej cu care se vor putea deduce şi duratele de arest preventiv, respectiv duratele de executare efectivă.
În ceea ce priveşte solicitarea inculpatului de a se menţiona şi cetăţenia sa germană, Curtea din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată că acest aspect nu este dovedit.
Astfel fiind, Curtea, în temeiul art. 38515, pct. 2, lit. a) C.proc.pen., va admite recursul declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 29/A/25.01.2008 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 6425/325/2007.
Va casa decizia penală recurată şi va menţine sentinţa penală nr. 2339/07.11.2007 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosarul nr. 6425/325/2007.
