Din probele administrate în cauză rezultă că în noaptea de 10.04.2008, inculpatul S. I. a pătruns fără drept în domiciliul părţii vătămate P. C. faptă care, în drept, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. „b” C.pen. deoarece inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie.
Deşi inculpatul a negat că a încercat să întreţină raporturi sexuale prin constrângere fizică cu partea vătămată P. C., susţinerile acestuia au fost combătute şi înlăturate ca fiind nerelevante de declaraţiile părţii vătămate, ale martorilor audiaţi în cauză, cât şi din conţinutul raportului de constatare medico-legală prin care se constată că partea vătămată avea o zonă excoriată de cca. 4/3 cm, acoperită de resturi de cruste hematice pe faţa dorsală a cotului stâng, echimoză a metacarpianului şi falangei proximale a acestuia, excoriaţii pe faţa anterolaterală a braţului drept care demonstrează că inculpatul a agresat şi constrâns-o pe aceasta încercând să aibă raporturi sexuale cu aceasta.
În drept, fapta inculpatului S. I. de a încerca să întreţină raporturi sexuale prin constrângere fizică a părţii vătămate P. C. întruneşte elementele constitutive a tentativei la infracţiunea de viol prevăzută de art. 20 rap. la art.197 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. „b” C.pen., avându-se în vedere starea sa de recidivă postexecutorie în momentul comiterii.
Fapta aceluiaşi inculpat de a aplica părţii vătămate P. D. lovituri, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 2-3 zile îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin.2 C.pen cu aplicarea art. 37 lit. „b” C.pen.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului S. I. şi a modalităţii de executare, instanţa a avut în vedere pericolul concret al infracţiunilor comise de acesta, condiţiile şi împrejurările comiterii acestora, conduita sa anterioară şi ulterioară comiterii faptelor, precum şi starea sa de recidivă, apreciindu-se că scopul educativ al pedepsei se poate realiza numai prin privarea sa de libertate.
În consecinţă, instanţa a dispus condamnarea inculpatului S. I. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de violare de domiciliu, la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea tentativei la infracţiunea de viol, a contopit pedepsele aplicate inculpatului, a aplicat un spor de 2 luni închisoare, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 2 luni închisoare.
2
