– O.U.G. nr. 195/2002: art. 86 alin. 1
în cauză trebuiau făcute demersuri pentru prezentarea martorului în instanţă (prin recitarea acestuia cu mandat de aducere), faptul că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei în faza de urmărire penală nefiind un motiv suficient şi convingător pentru neascultarea martorului menţionat, în condiţiile în care declaraţia inculpatului nu poate constitui singurul temei al soluţiei ce va fi pronunţată de instanţă.
(Secţia penală, decizia nr. 7/A/2009, nepublicată)
Prin sentinţa penală nr. 171 din 15 octombrie 2008 pronunţată de Judecătoria Năsăud a fost condamnat inculpatul L.G. la 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplic. C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) jap. la art. 74 lit. c) C. pen., cu aplic. art. 71 şi art. 64 llt. a), b) C. pen.
împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel inculpatul.
Apelul declarat în cauză este fondat şi va fi admis pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Aşa după cum s-a arătat în motivele de apel, soluţia primei instanţe, de condamnare a inculpatului L.G. a fost pronunţată fără efectuarea cercetării judecătoreşti.
Deşi a fost dispusă citarea martorului Z.V.O. pentru termenul de judecată din data de 15.10.2008, instanţa, în condiţiile neprezentării acestuia la termenul de judecată menţionat, a revenit asupra dispoziţiei de audiere, considerând că nu este utilă cauzei, în condiţiile în care Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei în faza de urmărire penală, deşi apărătorul inculpatului şi reprezentanta Parchetului au solicitat recitarea martorului cu mandat de aducere.
Tribunalul a apreciat că în cauză trebuiau făcute demersuri pentru prezentarea martorului în instanţă (prin recitarea acestuia cu mandat de aducere), faptul că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei în faza de urmărire penală nefiind un motiv suficient şi convingător pentru neascultarea martorului menţionat, în condiţiile în care declaraţia inculpatului nu poate constitui singurul temei al soluţiei ce va fi pronunţată de instanţă.
în condiţiile în care a fost respinsă ca neutilă şi cererea de audiere a martorului H I. (solicitare cu care reprezentanta Parchetului a fost de acord) şi inculpatul nu a fost audiat, tribunalul a apreciat că acestuia i-a fost încălcat dreptul la apărare, precum şi în final dreptul la un proces echitabil, consfinţite de legislaţia procesual penală şi de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, aducându-i-se inculpatului o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea efectuării cercetării judecătoreşti.
Cu ocazia reinstrumentării cauzei, instanţa va proceda la audierea inculpatului şi la administrarea de probe testimoniale, precum şi a oricăror probe ce vor fi apreciate ca
necesare în vederea aflării adevărului şi pentru justa soluţionare a cauzei, toate acestea cu respectarea dispoziţiilor legale naţionale incidente în cauză şi a drepturilor conferite de Convenţie.
în consecinţă, în temeiul disp. art. 379 pct. 2 lit. b) C. pr. pen., va fi admis apelul declarat, desfiinţată în tot sentinţa atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă (judecător Găurean Adina).
