Condamnare. Intrunirea elementelor constitutive. Mărturie mincinoasă


JUDECĂTORIA TÂRGU MUREŞ

SENTINŢA PENALĂ NR. 874

Şedinţa publică din data de 03 iulie 2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: PAUL MIRCEA

GREFIER: XXXXXXXX

Cu participarea Ministerului Public reprezentat prin d-na XXXXXXXX – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Mureş

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul XXXXXXXX, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal.

Fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 18.06.2009, când având nevoie de timp pentru deliberare instanţa a amânat pronunţarea hotărârii pentru data de astăzi 03.07.2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

I. Prin rechizitoriul din data de 18.03.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, dat în dosarul nr. 1293/P/2007, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 2464/320/2009 la data de 19.03.2009, a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului XXXXXXXX [fiul lui Petru şi Maria, născut la data de 05.08.1986 în mun. Reghin, jud. Mureş, CNP 1860805261966, domiciliat în com. Ideciu de Jos, sat. Ideciu de Sus, nr. 95, jud. Mureş, C.I. seria MS nr. 050226, , studii: 4 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără antecedente penale] pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută şi pedepsită de art. 260 alin. 1 C. pen.

II. În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că fiind audiat în calitate de martor la data de 09.02.2007 în dosarul penal nr. 853/2006, aflat pe rolul Tribunalului Mureş, inculpatul a disimulat adevărul, declarând mincinos în faţa instanţei de judecată, schimbându-şi în acest fel, declaraţiile date în cursul urmăririi penale în pricina respectivă. În acest mod, declaraţiile date de inculpat în calitate de martor, în faţa Tribunalului Mureş, erau menite să-i fie favorabile inculpatului din acel dosar – XXXXXXXX – trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

Potrivit celor reţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş prin încheierea pronunţată la data de 09.02.2007, în dosarul penal nr. 853/2006, Tribunalul Mureş a constatat existenţa indiciilor privind săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin. 1 C. pen., de către numitul XXXXXXXX, şi s-a dispus efectuarea de cercetări faţă de acesta sub aspectul săvârşirii infracţiunii de audienţă constatate.

S-a arătat în actul de sesizare a instanţei de judecată, că în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că afirmaţiile inculpatului „XXXXXXXX nu a spus nimic, m-a luat şi am acasă. Nu am agresat-o, în sensul că nu am lovit-o sau ameninţat-o pe XXXXXXXX, nici eu nici XXXXXXXX” au un caracter mincinos, cele afirmate nefiind corespunzătoare adevărului.

În acest sens, s-a menţionat în rechizitoriu că prin sentinţa penală nr. 198/12.02.2007 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul penal nr. 853/2006 şi rămasă definitivă la data de 02.07.2007 prin neapelare, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul că inculpatul din acea cauză – XXXXXXXX – se făcea vinovat de săvârşirea infracţiunii de tâlhărie faţă de părţile vătămate XXXXXXXX Margareta şi XXXXXXXX, iar martorul din acea cauză – XXXXXXXX – a asistat la comiterea întregii activităţi infracţionale.

De asemenea, în cuprinsul acelei hotărâri judecătoreşti, instanţa a înlăturat declaraţia martorului XXXXXXXX – inculpat în prezenta cauză – având în vedere faptul că acesta a revenit asupra declaraţiilor date în cursul urmăririi penale fără a avea o justificare rezonabilă, declaraţia dată în cursul judecăţii necoroborându-se cu celelalte probe administrate. S-a reţinut în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş ideea potrivit căreia caracterul mincinos al afirmaţiilor inculpatului XXXXXXXX – privind sustragerea bunurilor părţilor vătămate XXXXXXXX Margareta şi XXXXXXXX de către inculpatul XXXXXXXX prin exercitarea de violenţe asupra acestora – rezultă de asemenea, din declaraţia dată de acesta în faza actelor premergătoare la data de 03.02.2006 în dosarul penal nr. 17/A/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, respectiv din declaraţia dată de acesta la data de 03.02.2006 în calitate de învinuit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire prev. de art. 221 alin. 1 C. pen. în acelaşi dosar.

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu a fost întemeiată pe următoarele mijloace de probă: declaraţiile învinuitului XXXXXXXX, proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare, copii după declaraţiile date de învinuitul XXXXXXXX în dosarul penal nr. 17/A/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, copia declaraţiei date de învinuitul XXXXXXXX în dosarul penal nr. 853/2006, al Tribunalului Mureş, sentinţa penală nr. 198/12.02.2007 a Tribunalului Mureş, înscrisuri.

III. În cursul cercetării judecătoreşti a fost depusă fişa de actualizată a inculpatului şi s-a procedat totodată la audierea acestuia, declaraţia dată fiind consemnată în scris şi ataşată la dosar. Cu ocazia audierii sale în faţa instanţei de judecată, inculpatul a reiterat, în esenţă, declaraţiile date în cursul urmăririi penale, recunoscând comiterea faptei ce i se impută.

Analizând coroborat actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

IV. Starea de fapt prezentată în rechizitoriu de către reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş este pe deplin confirmată de probele administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.

Astfel, fiind audiat în calitate de martor la data de 09.02.2007 în dosarul penal nr. 853/2006, aflat pe rolul Tribunalului Mureş, inculpatul XXXXXXXX a declarat că la data săvârşirii faptei de tâlhărie ce făcea obiectul acelei cauze (pentru săvârşirea căreia fusese trimis în judecată inculpatul XXXXXXXX), acesta intenţiona să meargă cu XXXXXXXX la discotecă. Pe tren cei doi s-au întâlnit cu partea vătămată XXXXXXXX şi au intrat în vorbă cu aceasta. Ajunşi în staţie, XXXXXXXX l-a rugat să o ajute la transportul bagajului, iar acesta a acceptat. Pe drum însă, i-a spus că nu mai poate şi a lăsat bagajul jos. Întrucât XXXXXXXX s-a deplasat mai în faţă, inculpatul XXXXXXXX a verificat conţinutul genţii. Acesta a precizat în cuprinsul declaraţiei date în faţa Tribunalului Mureş, că XXXXXXXX nu a făcut nimic, nu a agresat-o în sensul că nu a lovit-o şi nici nu a ameninţat-o pe XXXXXXXX. Mai mult, acesta a precizat că XXXXXXXX l-a luat şi au plecat acasă (f. 13).

Prin încheierea pronunţată la acea dată, în dosarul penal nr. 853/2006, Tribunalul Mureş a constatat existenţa indiciilor privind săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. 1 C. pen. de către numitul XXXXXXXX şi a dispus efectuarea de cercetări faţă de acesta sub aspectul comiterii infracţiunii de audienţă constatate.

Ulterior, prin sentinţa penală nr. 198/12.02.2007 a Tribunalului Mureş, rămasă definitivă la data de 02.07.2007, prin neapelare, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat, faptul că în data de 03.01.2006, în jurul orei 21.30, părţile vătămate XXXXXXXX Margareta şi XXXXXXXX veneau dinspre gara din localitatea Ruşii Munţi înspre Morăreni. În timp ce părţile vătămate se deplasau pe marginea drumului comunal Ruşii Munţi – Morărenidupă ce acestea au traversat podul care trece râul Mureş către satul Morăreni, la aproximativ 100 m de pod, inculpatul XXXXXXXX împreună cu martorul XXXXXXXX le-au acostat, întrebându-le cât este ceasul şi spunându-le că îl caută pe agresorul surorii unuia dintre ei. Întrucât aceştia au început să tragă de partea vătămată XXXXXXXX, aceasta i-a spus fratelui său să fugă. Partea vătămată XXXXXXXX a fugit, însă a fost prins de inculpatul XXXXXXXX care l-a lovit în zona capului, partea vătămată pierzându-şi astfel cunoştinţa. Ulterior, acelaşi inculpat i-a aplicat părţii vătămate XXXXXXXX o lovitură în faţă, în zona ochelarilor. În continuare, inculpatul XXXXXXXX a sustras de la partea vătămată XXXXXXXX Margareta suma de 560 lei, 40 euro şi un telefon mobil marca Siemens C70, iar de la XXXXXXXX un telefon mobil marca Motorola V180, îndreptându-se în fugă de la locul faptei, împreună cu XXXXXXXX.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, Tribunalul Mureş, cu ocazia soluţionarii dosarului penal nr. 853/2006, a avut în vedere declaraţiile martorilor Mureşan Maria Niculina, Mureşan Nicu, rapoartele medico-legale de constatare nr. 39/06.01.2006 şi 111/11.01.2006 emise de IML Târgu Mureş. De asemenea, instanţa a mai avut în vedere declaraţiile martorilor XXXXXXXX şi XXXXXXXX, declaraţiile martorilor Teglas Ambrozie, Dille Csaba, Simon Pardalin şi Ungur Marcel.

În acelaşi timp, instanţa a înlăturat declaraţia martorului XXXXXXXX – inculpat în prezenta cauză – având în vedere faptul că acesta a revenit asupra declaraţiilor date în cursul urmăririi penale fără a avea o justificare rezonabilă, declaraţia dată în cursul judecăţii necoroborându-se cu celelalte probe administrate (f. 20-23).

Caracterul mincinos al afirmaţiilor inculpatului XXXXXXXX – privind sustragerea bunurilor părţilor vătămate XXXXXXXX Margareta şi XXXXXXXX de către inculpatul XXXXXXXX prin exercitarea de violenţe asupra acestora – rezultă de asemenea, din declaraţia dată de acesta în faza actelor premergătoare la data de 03.02.2006 în dosarul penal nr. 17/A/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, respectiv din declaraţia dată de acesta la data de 03.02.2006 în calitate de învinuit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire prev. de art. 221 alin. 1 C. pen. în acelaşi dosar. În cuprinsul declaraţiilor cu pricina, inculpatul XXXXXXXX a arătat că la data de 03.02.2006 a coborât împreună cu inculpatul XXXXXXXX în gara Ruşii Munţi. După ce au traversat podul Mureş, în direcţia Morăreni, inculpatul XXXXXXXX a acostat o fată şi un băiat, întrebându-i cât este ceasul. Ulterior inculpatul i-a aplicat fetei o lovitură în zona feţei cerându-i banii pe care îi avea asupra sa. În aceleaşi împrejurări, întrucât băiatul a încercat să fugă , inculpatul XXXXXXXX l-a lovit, acesta căzând la pământ. La insistenţele inculpatului XXXXXXXX, faţa i-a remis acestuia o sumă de bani şi telefonul mobil. Apoi, inculpatul XXXXXXXX i-a cerut băiatului, telefonul său mobil, pe care acesta din urmă i l-a remis în final.

Cu ocazia audierii sale în această cauză penală, atât în faza de urmărire, cât şi în faza de judecată, inculpatul XXXXXXXX a avut o atitudine sinceră, a recunoscut că declaraţia dată în calitate de martor, în faţa instanţei de judecată – tribunalul Mureş – nu corespunde adevărului, precizând în acest sens, că şi-a schimbat declaraţia întrucât XXXXXXXX i-a cerut acest şucru, fiind totodată ameninţat de acesta din urmă (f. 15-18, 57).

Situaţia de fapt descrisă mai sus a fost stabilită de instanţă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi în faza de judecată, probe descrise mai sus. Un rol important l-au avut şi declaraţiile inculpatului, date în cele două faze ale procesului penal, în care acesta recunoaşte comiterea infracţiunii.

V. În drept, fapta inculpatului XXXXXXXX care la data de 09.02.2007, fiind audiat în calitate de martor în dosarul penal nr. 853/2006 aflat pe rolul Tribunalului Mureş, a declarat mincinos că XXXXXXXX nu a făcut nimic, nu a agresat-o în sensul că nu a lovit-o şi nici nu a ameninţat-o pe XXXXXXXX, afirmaţia sa privind o împrejurare esenţială pentru soluţionarea cauzei, asupra căreia a fost întrebat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. 1 C. pen.

Sub aspect subiectiv, fapta comisă îmbracă forma intenţiei directe conform art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b C. pen., vinovăţia inculpatului fiind dovedită cu mijloacele de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în timpul judecăţii.

VI. La individualizarea pedepsei instanţa urmează să ţină cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), art. 52 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei săvârşite, împrejurările concrete în care a fost săvârşită infracţiunea şi atitudinea procesuală a inculpatului.

Astfel, având în vedere poziţia sinceră a inculpatului, de recunoaştere şi regretare a faptei, instanţa va reţine în favoarea sa circumstanţa atenuantă judiciară de la art. 74 alin. 1 lit. c din C. pen., urmând ca în baza art. 76 alin. 1 lit. d C. pen., să coboare pedeapsa sub minimul special, cel mult până la minimul general.

Prin urmare, în raport de toate aceste împrejurări, instanţa constată că o pedeapsă de 6 luni închisoare este suficientă pentru a se îndeplini rolul represiv şi educativ al pedepsei.

Totodată, instanţa reţine că în cauză nu sunt incidente niciunele dintre cauzele speciale de nepedepsire ori de atenuare a pedepsei, prevăzute de art. 260 alin. 2 sau alin. 3 C. pen. Pentru aplicabilitatea vreuneia dintre aceste prevederi era necesară îndeplinirea unei condiţii esenţiale pe care nu o regăsim în cauză. Este vorba despre retragerea mărturiei mincinoase, retragere care trebuie să aibă loc în cadrul aceleiaşi cauze în care a fost făcută, deci atât timp cât această cauză nu a fost definitiv judecată sau soluţionată. Declaraţia martorului, făcută în procesul penal pornit împotriva sa pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, că într-adevăr a făcut afirmaţii mincinoase, nu are caracterul de „retragere a mărturiei”, ci de recunoaştere a comiterii infracţiunii de mărturie mincinoasă. Aceasta nu poate constitui aşadar, o împrejurare care să aprere pe martor de pedeapsă sau să-i micşoreze în mod obligatoriu pedeapsa, ci poate constitui o împrejurare atenuantă facultativă, care caracterizează atitudinea persoanei ca învinuit ori inculpat, iar nu atitudinea sa ca martor. De altfel, instanţa a apreciat pozitiv această atitudine a inculpatului, dând eficienţă prevederilor art. 74 alin. 1 lit. c din C. pen.

VII. Apreciind că scopul pedepsei potrivit art. 52 C. pen., ca măsură de constrângere şi mijloc de reeducare a condamnatului, poate fi atins fără a se executa pedeapsa în regim de detenţie, constatându-se că sunt îndeplinite condiţiile C. pen. cu privire la suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în baza acestui articol precum şi în baza art. 82 C. pen. instanţa urmează să dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.

Potrivit art. 359 C. pr. pen. instanţa va pune în vedere inculpatului dispoziţiile C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiţionate.

VIII. În temeiul art. 191 alin. 1 C. pr. pen., instanţa îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 240 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (90 lei pentru faza de judecată şi 150 lei pentru faza de urmărire penală).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În temeiul art. 345 alin. 2 C. pr. pen.,

• Condamnă pe inculpatul XXXXXXXX [fiul lui Petru şi Maria, născut la data de 05.08.1986 în mun. Reghin, jud. Mureş, CNP 1860805261966, domiciliat în com. Ideciu de Jos, sat. Ideciu de Sus, nr. 95, jud. Mureş, C.I. seria MS nr. 050226, cetăţean român, studii: 4 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără antecedente penale] la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută şi pedepsită de art. 260 alin. 1 C. pen., cu reţinerea art. 74 alin. 1 lit. c C. pen.

În temeiul C. pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, calculat potrivit art. 82 alin. 1 C. pen.

În temeiul art. 359 C. pr. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 191 alin. 1 C. pr. pen., obligă inculpatul la plata sumei de 240 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (90 lei pentru faza de judecată şi 150 lei pentru faza de urmărire penală).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 03.07.2009.

PREŞEDINTE GREFIER

PAUL MIRCEA XXXXXXXX

Red. P.M./Dact. P.M.

4 ex./06.07.2009