Condamnarea în primă instanţă pentru infracţiuni de tăiere şi furt de arbori din fondul forestier naţional. Achitarea inculpaţilor apelanţi de tribunal în baza art.11 pct.2 lit.a” şi art.10 lit.”b” C.pr.pen. (fapte dezincriminate). Schimbarea temeiului achitării în recursul procurorului (art.11 pct.2 lit.”a” raportat la art. 10 lit.”d” C.pr.pen. (O.G. nr.96/1998 modificată prin Legea nr.183/2005, art. 32 alin.1-4, lit.”a”, c”; Legea nr. 26/1996 – actualizată, art. 98, alin. 1-4)Variaţiunile preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior ce se stabilesc prin ordin al ministrului de resort şi se actualizează, de regulă, anual, face ca paguba să nu îndeplinească condiţia impusă de norma de incriminare.Neîntrunirea unui element constitutiv – prejudiciul – are drept consecinţă soluţia de achitare întemeiată pe dispoziţiile art.10 lit.d” din Codul de procedură penală.Curtea de Apel Iaşi, decizia penală nr. 799 din 17 noiembrie 2007Prin sentinţa penală nr. 102/2007, pronunţată de Judecătoria Vaslui, au fost condamnaţi inculpaţii C.N., M.A. şi B.G. la pedepse rezultante cu închisoarea pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor prevăzute de art.32 alin.1-4 lit.a”, c” din O.G.nr.96/1998 şi art.98 alin.1,4 din Legea nr.26/1996, cu aplicarea art.33 lit.a” C.pen.S-a reţinut că în data de 16 februarie 2006, inculpaţii s-au deplasat în pădurea din cadrul Cantonului silvic Tuleşti, districtul Dragomireşti, jud. Vaslui, au tăiat cinci arbori de esenţă stejar, nemarcaţi, pe care i-au secţionat în jumătate.Au încărcat piesele a trei arbori în căruţe pe care le-au depozitat la o distanţă de 100 m de marginea pădurii, pe un platou.Când inculpaţii s-au întors pentru a putea ridica şi ceilalţi doi arbori tăiaţi, au fost surprinşi de organele de poliţie.Prejudiciul cauzat părţii civile Direcţia Silvică Vaslui a fost de 307,91 lei (RON), fiind recuperat material lemnos în valoare de 20,1 lei (RON).Sentinţa a fost apelată de inculpaţi şi, prin admiterea căii de atac, în temeiul dispoziţiilor art.11 pct.2 lit.”a” şi art.10 lit.”b” C.pr.pen., au fost achitaţi.
Potrivit dispoziţiilor art.346 alin.4 C.pr.pen., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă şi, în baza art.12 C.pr.pen., a fost sesizată Direcţia Silvică Vaslui, ca fiind organul competent pentru aplicarea altor măsuri decât cele prevăzute de legea penală.În pronunţarea acestei decizii, instanţa de apel a avut în vedere următoarele considerente:Prejudiciul stabilit iniţial în cauză, reprezentând contravaloarea celor 5 arbori tăiaţi şi sustraşi de inculpaţi, se cifra la 307,91 lei, valoare care a fost inserată în actul de sesizare a instanţei.Valoarea iniţială a prejudiciului a fost determinată, în cursul urmăririi penale, de către partea civilă Direcţia Silvică Vaslui, la solicitarea organelor de cercetare penală, prin raportare la dispoziţiile Legii nr.81/1993 şi a OG nr.537/18.11.2002.Prin art.12 din OUG nr.85 /8.11.2006 au fost abrogate dispoziţiile Legii nr.81/1993 şi s-a stabilit o nouă modalitate de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, modificându-se substanţial valoarea factorului k pentru prejudiciile înregistrate la arbori, pe specii sau grupe de specii.În plus, prin Ordinul nr.416/13.06.2006 al Ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale a fost stabilit un nou preţ mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, respectiv 69 lei (RON)/mc şi s-a abrogat Ordinul anterior (nr.537/18.11.2002), care prevedea un preţ mediu de 230.000 lei/mc.În aceste condiţii tribunalul reţine că s-au modificat condiţiile incriminării ca infracţiuni a tăierii, respectiv sustragerii de arbori din fondul forestier.Astfel, art. 32 al. l din OG nr.96/1998 incriminează tăierea, distrugerea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional sau din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, de către proprietari, deţinători sau de oricare altă persoană, dacă valoarea arborilor, puieţilor sau lăstarilor este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea este sub această limită dar fapta a fost săvârşită de cel puţin 2 ori în intervalul de 2 ani.
Pe de altă parte, art. 98 din Legea nr.26/1996 prevede că se pedepseşte furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale, ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi sau scoşi din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea este sub această limită dar fapta a fost săvârşită de cel puţin 2 ori în intervalul de 2 ani.Prin urmare se constată că legiuitorul a stabilit o condiţie privind o valoare minimă a prejudiciului prin textele citate, care reglementează faptele deduse judecăţii şi a inserat în normele incriminatoare o normă de trimitere.Fiind un domeniu reglementat prin legi speciale, este firesc ca norma de referire să nu aibă caracter penal ci administrativ sau chiar civil dar ceea ce trebuie reţinut este că textele care incriminează anumite fapte ca infracţiuni se completează în ceea ce priveşte condiţia privind valoarea prejudiciului cu actele normative în vigoare în materia respectivă la un anumit moment.Pe cale de consecinţă, dacă intervine o în timp a acestor reglementări privind modul de calcul al prejudiciului, se produce, în mod inevitabil şi o succesiune a normelor având caracter penal din domeniul fondului silvic, fiind aplicabile dispoziţiile art. 13 Cod penal privind legea mai favorabilă.În cauză, tribunalul constată că după apariţia OUG nr.85/15.11.2006, valorile prejudiciilor stabilite pentru infracţiuni la regimul silvic se reduc semnificativ, ca urmare a diminuării substanţiale a factorului k.Prin adresa nr.5421/9 mai 2007, Direcţia Silvică Vaslui, Ocolul Silvic Vaslui a comunicat că valoarea prejudiciului creat prin tăierea şi sustragerea arborilor esenţă stejar de către inculpaţi, recalculat conform dispoziţiilor OUG nr.85/2006 şi O.M. nr.416/13 iun.2006 este de 219,72lei cu TVA inclus. Chiar dacă s-ar fi utilizat noul preţ, de 69 lei, prejudiciul tot nu ar fi depăşit valoarea minimă prevăzută de lege, respectiv de 5 ori valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Prin urmare, tribunalul constată că pentru nici una dintre cele două infracţiuni deduse judecăţii în cauză nu este îndeplinită condiţia valorii minime a prejudiciului prevăzută de textele incriminatoare, ceea ce înseamnă că faptele concrete săvârşite de inculpaţi nu sunt prevăzute de legea penală.În recursul declarat de procuror şi admis de Curtea de Apel, a fost schimbat temeiul achitării în art.10 lit.”d” C.pr.pen. şi a obligat inculpaţii în subsidiar la plata despăgubirilor în sumă de 287,81 lei (RON).Instanţa de recurs a reţinut următoarele:Prin art. 12 din O.U.G. nr. 85 din 8 noiembrie 2006 au fost abrogate dispoziţiile Legii nr. 81/1993 şi s-a stabilit o nouă modalitatea de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere, din păduri şi din afara acestora, modificându-se valoarea factorului k” pentru prejudiciile la arbori.Prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr.416 din 13 iunie 2006, s-a stabilit un nou preţ mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de 69 lei, faţă de 23 lei, prevăzut prin ordinul anterior, nr.537/2002.Chiar dacă aceste reglementări intră în sfera civilă, ele se referă la reglementări penale speciale şi vin în completarea lor.Funcţie de aceste norme, se poate încadra o faptă din domeniul silvicului ca fiind infracţiune sau nu.Instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art.11, pct.2, lit.”a” raportat la art.10 lit.”b” C.pr.pen. şi a hotărât că faptele inculpaţilor nu sunt prevăzute în legea penală.Faptele acestora sunt prevăzute de legea penală specială, nu au fost dezincriminate, lipsindu-le unul din elementele constitutive ale infracţiunii, şi anume elementul laturii obiective, constând în prejudiciul material cauzat.Prin urmare, temeiul achitării îl constituie dispoziţiile art.11 pct.2 lit.”a” raportat la art.10 lit.”d” C.pr.pen.Notă:Speţa de faţă presupune şi un comentariu suplimentar.1. Astfel, preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este un element care se regăseşte în conţinutul constitutiv al unor infracţiuni reglementate în actele normative privind furtul forestier. În acest sens sunt de menţionat dispoziţiile art.97, art.98, art.102 şi art.104 din Legea nr.26/1996 – actualizată – Codul silvic, respectiv art.32 din O.G. nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată şi modificată.
Caracterele acestor infracţiuni sunt materiale, iar existenţa lor este condiţionată de producerea unui rezultat.Acestei urmări imediate îi este ataşată cerinţa ca, de regulă, în forma tip a infracţiunii, prejudiciul să fie de peste cinci ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.Formele agravate sunt şi ele condiţionate de o anumită valoare a prejudiciului, care trebuie să fie de peste douăzeci, respectiv cincizeci de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.Evaluarea acestor prejudicii este reglementată de dispoziţiile art.2-5 din O.U.G. nr.85/2006 modificată prin Legea nr.84/2007, care prevăd că valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte în conformitate cu art.25 alin.4 din O.G. nr.96/1998.Aceste din urmă dispoziţii prevăd că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale, care răspunde de silvicultură”.În concret, acest preţ se stabileşte prin ordin al ministrului de resort, actualizându-se, de regulă, anual (de exemplu, ordinul nr.416/2006).La rândul său, acest ultim ordin a fost abrogat prin art.2 al ordinului emis de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale nr.933 din 30 noiembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial nr.849 din 11 decembrie 2007 care, prin art.1, stabileşte că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe baza căruia se calculează valoarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier şi vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier este de 74 lei/m.c.Acest procedeu ales de legiuitor pune permanent de acord preţul masei lemnoase cu creşterea inflaţiei pentru ca tăierile ilicite să nu se amplifice, cât şi pentru a asigura o protecţie raţională şi promptă a fondului forestier.Având în vedere natura de element constitutiv al pagubei care nu îndeplineşte condiţia impusă de norma de incriminare, nu poate conduce decât la concluzia neîntrunirii laturii obiective a infracţiunii, cu consecinţa unei soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art.10 lit.d” C.pr.pen.
Nu se poate susţine că într-o astfel de situaţie ar fi vorba de o dezincriminare care să permită achitarea întemeiată pe art.10 lit.”b” C.pr.pen.Există dezincriminare numai atunci când fapta prevăzută de legea veche nu se mai regăseşte în noua lege sau când această din urmă lege suprimă în totalitate o incriminare.Aşa de exemplu, furtul de arbori doborâţi sau rupţi, din fondul forestier este în continuare considerată infracţiune.Faptul că în anumite condiţii concrete de săvârşire, ţinând cont de valoarea pagubei, fapta penală nu mai întruneşte elementele constitutive, nu înseamnă că însăşi infracţiunea a fost dezincriminată.Aşa fiind, modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor silvice generate de creşterea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior având ca efect restrângerea volumului de incidenţă a dispoziţiei de incriminare nu poate conduce decât la o situaţie de achitare întemeiată pe dispoziţiile art.10 lit.”d” din Codul de procedură penală.2. Potrivit comunicatului de presă al Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţa din 18 februarie 2008, prin Decizia nr. 12, s-a admis recursul în interesul legii declarat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a stabilit că:Modificarea, în sensul majorării preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, intervenită ulterior comiterii faptei, conduce, în cazul infracţiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa unuia din elementele constitutive ale infracţiunii, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală.”
