Scopul sancţiunii este de corijare a conduitei subiectului care a încălcat norma juridică, astfel încât pe viitor să fie prevenite fapte similare; având în vedere nivelul alcoolemiei şi în condiţiile în care pericolul potenţial s-a concretizat, nu se mai poate pune problema acordării unei eficienţe prevalente circumstanţelor personale în detrimentul celor reale ale comiterii faptei.
Secţia penală, Decizia nr. 560 din 4 iulie 2011
Prin sentința penală nr. 91/28.04.2011 pronunțată de Judecătoria Tg. Secuiesc, în baza art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 3201C.proc.pen., s-a dispus condamnarea inculpatului I.R. la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, cu aplicarea C. pen.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 17.12.2010, în jurul orelor 17:30, inculpatul I. R. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare … între localitățile Brateș-Pachia din județul Covasna, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, conform procesului-verbal depus la dosar, ocazie cu care inculpatul a fost testat cu aparatul etilo-test, stabilindu-se o concentrație de 0,77 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Datorită condițiilor meteo nefavorabile și pe fondul consumului de alcool inculpatul a pierdut controlul autoturismului, pătrunzând pe sensul invers de deplasare, ocazie cu care s-a tamponat frontal cu autoutilitara DAF cu nr. înmatriculare … condusă de numitul F.C., din evenimentul rutier rezultând pagube materiale.
Din Buletinul de analiză toxicologică alcoolemie, întocmit de către Serviciul de Medicină Legală Covasna, rezultă faptul că inculpatul a avut o îmbibație alcoolică de 1,35 gr %o la ora 19:10, iar la a doua probă biologică la ora 20:10 având o îmbibație alcoolică de 1,20 gr %o.
în instanță inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201C.proc.pen.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Secuiesc care a criticat sentința pentru netemeinicie în ce privește pedeapsa redusă aplicată inculpatului, arătând că în raport de alcoolemia ridicată și de urmarea produsă se impune majorarea pedepsei.
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 3856alin. (3) C.proc.pen., se constată că recursul promovat de Ministerul Public este fondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, a încadrat juridic legal infracțiunea comisă, dar în procesul individualizării judiciare a pedepselor nu a dat eficiența cuvenită criteriilor instituite de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) referitoare la gradul de pericol social al faptelor săvârșite, modalitatea concretă de comitere, precum și circumstanțele personale ale inculpatului.
Astfel, se constată că inculpatul a comis o infracțiune împotriva siguranței pe drumurile publice, dând dovadă de nepăsare față de normele legale care reglementează acest segment al relațiilor sociale ocrotite prin aceste norme de incriminare, consumând alcool și conducând autoturismul pe drumurile publice, alcoolemia fiind la prima probă de 1,35 gr%o la ora 19:10, iar la a doua probă biologică la ora 20:10 având o îmbibație alcoolică de 1,20 gr%o, ceea ce reflectă o alcoolemie ridicată.
De altfel, nivelul ridicat al alcoolemiei a determinat pierderea controlului volanului și părăsirea sensului de mers, alături de condițiile meteo ce impuneau o prudență crescută în activitatea de conducere.
Este de observat în acest context că instanța de control judiciar constată că pericolul potențial al infracțiunii s-a concretizat, datorită alcoolemiei ridicate inculpatul pierzând capacitatea și aptitudinea de a controla vehiculul, ceea ce justifică majorarea pedepsei.
Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului, acesta este bine integrat social, nu a avut antecedente penale, se bucură de o poziție bună în colectivitatea în care trăiește, a recunoscut comiterea faptei.
Toate aceste aspecte, pornind de la premisa că scopul sancțiunii este de corijare a conduitei subiectului care a încălcat norma juridică astfel încât pe viitor să fie prevenite fapte similare, determină Curtea să considere că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea inculpatului a unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, constatând că o pedeapsă situată mult sub limita acestui minim nu este de natură să conducă la realizarea eficientă a scopului general și special al prevenției penale.
Este adevărat că infracțiunea este de pericol și există indiferent dacă s-a produs vreo urmare sau nu și nu influențează semnificativ asupra gradului de pericol social abstract, dar nici nu poate justifica o pedeapsă atât de redusă, cu atât mai mult cu cât o urmare s-a produs, aceasta a fost generată chiar de consumul de alcool și de nivelul ridicat al alcoolemiei, rezultând avarierea autovehiculelor implicate.
în consecință, deși circumstanțele personale ale inculpatului îi sunt favorabile, acestea trebuie a fi analizate împreună cu circumstanțele reale ale comiterii faptei, fără a se acorda o pondere mai mare unora dintre ele, așa cum greșit a procedat prima instanță.
în acord cu practica judiciară a acestei instanțe, la un asemenea nivel al alcoolemiei și în condițiile în care pericolul potențial s-a concretizat, nu se mai poate pune problema acordării unei eficiențe prevalente circumstanțelor personale în detrimentul celor reale ale comiterii faptei, astfel că se impune înlăturarea lor.
Așa fiind, se constată că sentința primei instanțe nu corespunde procesului de individualizare judiciară a tratamentului sancționator și potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C.proc.pen. se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Secuiesc, se va casa sentința primei instanțe în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului I.R. și rejudecând în aceste limite, se va majora pedeapsa aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 modificată și republicată, cu aplicarea art. 3201C.proc.pen., cu înlăturarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C.pen., de la pedeapsa de 6 luni închisoare la pedeapsa de 8 luni închisoare.
Se va menține beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei și se majorează, în mod corespunzător, termenul de încercare de la 2 ani și 6 luni la 2 ani și 8 luni.
