Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare


Pentru existenţa elementului material al laturii obiective a infracţiunii incriminate de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, este necesar ca subiectul activ să pună în circulaţie sau să circule pe drumurile publice cu un autovehicul cu număr fals de înmatriculare. Prin fals se înţelege contrar adevărului, mincinos, neautentic, imitat, iar prin număr fals de înmatriculare se înţelege orice număr înscris pe tăbliţele montate la locurile rezervate acestora pe un autovehicul, număr care nu corespunde adevărului, respectiv nu corespunde unei înscrieri reale a autovehiculului în evidenţele autorităţii competente să efectueze înmatricularea. În acest sens, este fals nu numai un număr imaginar aplicat unui autovehicul înmatriculat ori neînmatriculat, ci şi un alt număr decât cel real atribuit unui anumit autovehicul, sau un număr real pe care, la un moment dat l-a avut un autovehicul, dar care şi-a pierdut valabilitatea. În toate aceste cazuri se creează o aparenţă contrară adevărului, sancţionată de legea penală. Pentru realizarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii în discuţie, nu se cere ca numărul sub care circulă autovehiculul să fi fost falsificat în sens fizic, material.

Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 554 din 21 septembrie 2011

Prin sentința penală nr. 886/10.11.2010, Judecătoria Miercurea Ciuc:

– în baza art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată cu aplicarea, art.74 lit. a), c), art. 76 lit. d) C.pen., l-a condamnat pe inculpatul N.B. la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

– în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen., l-a achitat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prevăzută de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

– în baza C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni.

– a atras atenția inculpatului asupra prevederilor C.pen.

– în baza art. 191 C.proc.pen., l-a obligat pe inculpat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, în sumă de 400 lei.

Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut că la data de 12 aprilie 2010, inculpatul, în timp ce a conducea autoturismul marca Alfa Romeo, cu numărul de identificare…………, a fost oprit pentru un control de rutină pe strada Bolyai din Miercurea Ciuc, ocazie cu care s-a constatat că autoturismul condus de către inculpat nu a fost înmatriculat iar numerele de înmatriculare provizorii care au fost montate pe autoturism au fost eliberate pentru un alt autoturism.

Inculpatul a contestat această stare de fapt, justificând comiterea infracțiunii de eroarea în care se afla determinată de neglijența angajatului său care nu a montat numerele eliberate pentru autoturismului condus de către el.

Susținerea inculpatului este infirmată de Serviciu Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor , care atestă că autoturismul marca Alfa Romeo, cu numărul de identificare…….., la data de 12 aprilie 2010, nu figura înmatriculat sau autorizat să circule provizoriu. Pentru același considerent, instanța a înlăturat și declarația martorului D.L.

în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prevăzută de art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

în ce privește pedeapsa pe care a aplicat-o inculpatului, pornind de la prevederile C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) și dispozițiile art. 52 C.pen., prima instanță a observat că fapta inculpatului în modalitatea în care a fost comisă prezintă pericol social.

Inculpatul, potrivit fișei de judiciar, nu are antecedente penale, în societate este cunoscut ca o persoană cu un comportament corespunzător, împrejurări ca pledează în favoarea inculpatului ca circumstanțe atenuante.

Din comportamentul acestuia anterior comiteri faptei rezultă că inculpatul nu prezintă pericol pentru comunitate, astfel încât riscul ca inculpatul să comită fapte asemănătoare este scăzut.

în privința individualizării executării pedepsei, instanța a observat circumstanțele personale ale inculpatului, din care rezultă că scopul pedepsei poate fii atins chiar și prin neexecutare în regim penitenciar, că prezenta condamnare va constituit un suficient avertisment pentru inculpat, astfel încât a suspendat condiționat executarea sancțiunii aplicate.

în privința infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, prima instanță a constatat că numărul de înmatriculare provizoriu aflat pe autoturismul condus de inculpat a fost atribuit în mod legal unui alt autoturism, în aceste condiții inculpatul, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, nu a întreprins vreo acțiune de contrafacere, alterare, scriere sau subscriere a numărului de înmatriculare montat pe autoturismul său. Astfel, infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, prevăzută de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, îi lipsește latura obiectivă.

împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc și inculpatul. Procurorul a criticat temeinicia dispoziției de achitare, susținând, similar motivelor de recurs, că materialul dosarului confirmă îndeplinirea elementului material al infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare. Inculpatul a contestat temeinicia soluției de condamnare, precizând că faptei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat îi lipsește pericolul social al unei infracțiuni.

Prin decizia penală nr. 39/08.03.2011, Tribunalul Harghita, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C.proc.pen., a respins ca nefondate apelurile procurorului și inculpatului, obligându-l pe acesta din urmă să suporte o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în al doilea grad.

în motivarea acestei decizii, tribunalul a subliniat că, în ceea ce privește infracțiunea de conducere a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, instanța de prim grad a stabilit corect că inculpatul nu a întreprins vreo acțiune de contrafacere, alterare, scriere sau subscriere a numărului, acesta fiind eliberat legal unui alt autovehicul și astfel lipsește latura obiectivă a infracțiunii. Astfel,critica adusă prin apelul parchetului este nefondată.

Este nefondat și apelul inculpatului, întrucât fapta acestuia de a conduce un autovehicul neînmatriculat este dovedită și prezintă pericolul social al unei infracțiuni. Circumstanțele personale ale inculpatului apelant se reflectă în pedeapsa sub minimul special aplicată de judecătorie și prin stabilirea modalității de a acestei pedepse, fără privare de libertate.

împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpatul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita.

în motivarea căii de atac, inculpatul contestă temeinicia hotărârii Tribunalului Harghita, prin care i-a fost respins apelul formulat de el împotriva sentinței penale nr. 886/10.11.2010 a Judecătoriei Miercurea Ciuc. Precizează că în raport de împrejurările concrete ale săvârșirii activității de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, precum și față de persoana sa, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind vădit lipsită de importanță. astfel, soluția corectă care trebuia adusă litigiului era de achitare a sa, în temeiul art. 10 lit. b)1 C.proc.pen.

în motivarea recursului, procurorul contestă legalitatea deciziei penale a tribunalului, prin care i-a fost respins apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 886/10.11.2010 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, aceasta întrucât atât instanța de apel, cât și instanța de prim grad au ajuns la concluzia că infracțiunea prevăzută de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, reținută în sarcina inculpatului N.B. nu subzistă în cauză sub aspectul laturii obiective. Această concluzie este urmarea unei confuzii făcute de cele două instanțe între elementul material al infracțiunii deduse judecății în prezenta cauză cu cel al infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale. Susține că, în raport de activitatea inculpatului, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată este realizată, la fel și celelalte elemente constitutive ale aceste infracțiuni, astfel că soluția legală care trebuia pronunțată era aceea de condamnare și nu cea de achitare la care s-au oprit instanțele de fond.

Analizând recursurile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 3374/258/2010 al Tribunalului Harghita și al dosarului cu același număr al Judecătoriei Miercurea Ciuc, a motivelor invocate, a concluziilor reprezentantului Ministerului Public și ale inculpatului, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv, se rețin următoarele:

1. Asupra recursului inculpatului, în ceea ce privește modalitatea de rezolvare a apelului promovat de acesta împotriva sentinței penale nr. 886/10.11.2010 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, decizia Tribunalului Harghita este la adăpost de critici.

Astfel, argumentele prezentate de instanța de al doilea grad în motivarea rezolvării la care s-a oprit asupra căii de atac a acuzatului, prin decizia penală nr. 39/08.03.2011, sunt pertinente și nu suportă nicio corectură ori adăugare din partea instanței de recurs. Prin urmare, recursul declarat de inculpatul N.B. este nefondat, așa încât, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C.proc.pen., vom dispune respingerea căii ordinare de atac declarate.

Asupra motivelor de recurs ale inculpatului, nu le vom primi și, în acord cu tribunalul, subliniem și noi că fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prezintă gradul de pericol social al infracțiunii, în acest sens, am luat drept criterii modalitatea concretă în care inculpatul a săvârșit fapta dedusă procedurilor, lezarea legalității circulației pe drumurile publice, precum și atitudinea acuzatului în timpul și ulterior comiterii activității infracționale deduse judecății – avem aici în vedere afirmațiile făcute în fața primei instanțe, prin care a încercat să acrediteze ideea după care altcineva ar fi montat plăcuțele provizorii de înmatriculare, el necunoscând că acestea aparțin altui autoturism și că valabilitatea lor expirase.

Comportamentul ireproșabil al inculpatului în familie și societate înaintea săvârșirii infracțiunii, precum și prezentarea lui la chemările autorităților judiciare au fost valorificate în prim grad prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare fixate.

2. Asupra recursului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

a) Potrivit dovezilor administrate în cauză, la data de 12 aprilie 2010, în jurul orei 15:00, inculpatul N.B. a condus pe raza municipiului Miercurea Ciuc autoturismul marca „Alfa Romeo”, cu număr de identificare………., neînmatriculat în România, pe care montase plăcuțe cu număr provizoriu de înmatriculare…….., număr care fusese atribuit la data de 16 iulie 2009 pentru autoturismul marca „Ford”, deținut tot de inculpat, și care expirase din data de 14 august 2009.

în drept, această activitate a inculpatului constituie elementele infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, prevăzută de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

Pentru existența elementului material al laturii obiective a infracțiunii incriminate de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, este necesar ca subiectul activ să pună în circulație sau să circule pe drumurile publice cu un autovehicul cu număr fals de înmatriculare. Prin fals se înțelege contrar adevărului, mincinos, neautentic, imitat, iar prin număr fals de înmatriculare se înțelege orice număr înscris pe tăblițele montate la locurile rezervate acestora pe un autovehicul, număr care nu corespunde adevărului, respectiv nu corespunde unei înscrieri reale a autovehiculului în evidențele autorității competente să efectueze înmatricularea. în acest sens, este fals nu numai un număr imaginar aplicat unui autovehicul înmatriculat ori neînmatriculat, ci și un alt număr decât cel real atribuit unui anumit autovehicul, sau un număr real pe care, la un moment dat l-a avut un autovehicul, dar care și-a pierdut valabilitatea. în toate aceste cazuri se creează o aparență contrară adevărului, sancționată de legea penală. în orice caz, pentru realizarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii în discuție, nu se cere ca numărul sub care circulă autovehiculul să fi fost falsificat în sens fizic, material, așa cum au pretins primele două instanțe.

Constatând că fapta există, că a fost săvârșită de inculpatul N.B. cu vinovăție sub forma intenției directe, pretinse de textul art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, în temeiul art. 345 alin. (1) și (2) C.proc.pen., vom dispune condamnarea inculpatului și pentru comiterea acestei infracțiuni.

La individualizarea judiciară a pedepsei pe care o vom stabili, vom urmări criteriile prevăzute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), însemnând gradul de pericol social concret al infracțiunii, oglindit în împrejurările comiterii actelor materiale, în motivația avansată de inculpat în declarațiile făcute în cursul urmăririi penale, în urmarea de pericol cauzată circulației în condiții optime pe drumurile publice; persoana inculpatului care se află la primul conflict cu legea penală și care a răspuns chemărilor autorităților judiciare, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată. Totodată, comportamentul conform normelor de conviețuire socială adoptat anterior faptei și înfățișarea lui înaintea autorităților judiciare justifică reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C.pen.

în lumina celor de mai sus, o pedeapsă de 3 luni închisoare stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare, prevăzută de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C.pen. și aplicarea art. 76 alin. (1) lit. d) C.pen., este proporțională și satisface în concret și în mod eficient obiectivele reinserției sociale și prevenției generale.

Constatând că faptele deduse judecății sunt săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni, în temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen., vom contopi pedeapsa de 3 luni închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 886/10.11.2010 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, cu pedeapsa de 3 luni închisoare, stabilită inculpatului prin prezenta decizie și vom aplica pedeapsa de 3 luni închisoare.

în raport de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite și persoana inculpatului, așa cum a fost descrisă mai sus, este justă și vom menține dispoziția primei instanțe vizând suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicate, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni, scopurile pedepsei putând fi atinse și fără executarea efectivă a acesteia.

b) Judecătoria Miercurea Ciuc deși a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa principală a închisorii pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, a omis să-i impună inculpatului și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 alin. (1) C.pen. a cărei aplicare este obligatorie, independent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei principale fixate. Caracterul obligatoriu al pedepsei accesorii rezultă din natura acesteia -sancțiune care decurge din condamnarea la pedeapsa principală a închisorii sau a detențiunii pe viață, fără să intereseze în primul caz, sub aspectul aplicabilității, operațiunea ulterioară, a individualizării modalității de executare a închisorii. Ceea ce prezintă importanță atunci când instanța dispune suspendarea condiționată sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii este că, potrivit art. 71 alin. (5) C.pen., executarea pedepsei accesorii se suspendă de drept.

Omisiunea Judecătoriei Miercurea Ciuc poate fi complinită în recursul procurorului, promovat în agravare. în consecință, prin prezenta decizie, potrivit art. 71 C.pen., vom interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.pen.

Conform art. 71 alin. (5) C.pen., vom constata suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.