În baza art.181 Cod penal rap.la art.91 lit.c Cod penal, a fost aplicata inculpatului sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1000 lei.
În baza art.192 alin.1 lit.d Cod de procedura penala, s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt :
În seara de 24.09.2007, în jurul orei 21,00, dupa ce a consumat bauturi alcoolice, în zona Poarta 6, inculpatul B.M. s-a urcat la volanul autoturismului marca Dacia 1310 cu numar de înmatriculare CT-79-MNL, cu intentia de se deplasa la domiciliul sau.
În timp ce conducea pe strada Brizei, inculpatul a acrosat oglinda autoturismului marca Opel Astra cu numarul de înmatriculare CT-23-UNA, apartinând martorului V.A.
Întrucât nu avea unde sa parcheze, inculpatul nu a oprit autoturismul imediat dupa evenimentul rutier, astfel ca martorul a pornit cu autoturismul în urmarirea sa. Dupa aproximativ 100 metri, inculpatul a oprit autoturismul.
Martorul V.A. a anuntat organele de politie, care au imediat la fata locului. Constatând ca inculpatul emana halena alcoolica, a fost testat cu aparatul Drager, care a indicat 0,63 mg/l alcool în aerul expirat.
Inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Judetean Constanta unde, la orele 22,10, respectiv 23,10, i-au fost recoltate doua probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Analiza toxicologica a probelor a relevat ca inculpatul avea în sânge o îmbibatie alcoolica de 1,25 gr ‰ la prima proba, respectiv 1,20 gr ‰ la cea de-a doua proba.
În cursul urmaririi penale, la cererea inculpatului, care a precizat ca a consumat în afara cantitatii de alcool si coca de cozonac, a fost efectuata o expertiza medico-legala.
Comisia pentru Interpretarea Alcoolemiei din cadrul Institutului National de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti a concluzionat ca la data de 24.09.2007, ora 21,00, inculpatul B.M. ar fi putut avea o alcoolemie teoretica de circa 1,30 gr ‰, concentratie ce provine dintr-un consum de bautura nedeclarat sau nerecunoscut.
Situatia de fapt, astfel cum a fost expusa mai sus, s-a stabilit prin coroborarea urmatoarelor mijloace de proba, administrate atât în cursul urmaririi penale, cât si în cursul judecatii: procesul verbal de constatare; rezultatele alcotestului Drager; buletinul de examinare clinica; procesul verbal de prelevare; buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie; raportul de expertiza medico-legala nr. 1023/I/2008; declaratiile martorilor V.A. si V.I.I. si declaratiile inculpatului B.M.
Instanta, fata de situatia de fapt retinuta, a apreciat ca sunt incidente în cauza dispozitiile art. 181 Cod penal, având în vedere împrejurarile în care a fost comisa fapta, împrejurarea ca inculpatul prezenta o alcoolemie spre minimul limitei legale în momentul recoltarii probei de sânge, ca a reparat paguba pricinuita ca urmare a evenimentului rutier minor martorului V.A., dar si raportat la datele ce caracterizeaza persoana inculpatului, care este în vârsta de 29 de ani, este cadru activ al Inspectoratul de Jandarmi Constanta, are un comportament corespunzator la locul de munca, nu a mai avut conflicte cu legea si a avut o atitudine sincera pe parcursul procesului penal.
Împotriva acestei sentinte penale a declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta, sub aspectul gresitei achitari a inculpatului, cu motivarea ca fapta savârsita prezinta un grad ridicat de pericol social, având în vedere alcoolemia apreciabila de 1.30 gr.%0, consecintele produse si conduita inculpatului ulterioara accidentului, împrejurari care justifica o solutie de condamnare.
Analizând actele si lucrarile dosarului, examinând legalitatea si temeinicia sentintei penale apelate, tribunalul constata ca prima instanta, în evaluarea materialului probator administrat, a stabilit în mod corect existenta faptei, încadrarea sa juridica si vinovatia inculpatului, care, în ziua de 24.09.2007, a condus autoturismul Dacia 1310 cu numar de înmatriculare CT-79-MNL, pe drumurile publice din municipiul Constanta, având în sânge o îmbibatie alcoolica de 1,30 gr ‰.
Aprecierea primei instante, în sensul ca fapta, prin continutul ei concret si prin raportare la elementele ce caracterizeaza persoana inculpatului, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, este însa criticabila, ceea ce justifica admiterea apelului declarat de catre procuror.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut savârsirea faptei, declarând ca la data de 24.09.2007 a consumat doua beri de 500 ml, iar în jurul orei 20,40 a fost sunat de mama sa, care avea un ton grav si, întrucât cunostea ca are probleme de sanatate, a luat hotarârea de a se întoarce acasa, astfel, s-a urcat la volanul autoturismului personal si în timp ce se îndrepta spre domiciliul sau a acrosat oglinda din partea dreapta a autoturismului martorului V.A.
A mai precizat inculpatul, atât în fata primei instante, cât si în fata instantei de apel, ca întrucât strada era foarte îngusta si întrucât pe aceasta erau parcate masini pe ambele parti, nu a putut sa opreasca imediat, motiv pentru care a oprit dupa aproximativ 50 metrii, unde a gasit un loc în care sa parcheze regulamentar.
Aceasta aparare releva nesinceritatea inculpatului, o asemenea conduita procesuala fiind, în mod surprinzator, adoptata si cu ocazia audierii sale în calea de atac, motiv pentru care urmeaza a fi înlaturata fata de probele administrate în cauza.
Astfel, desi inculpatul a sustinut ca alcoolemia ridicata se datoreaza ingerarii unei cantitati apreciabile de coca de cozonac, Comisia pentru Interpretarea Alcoolemiei din cadrul Institutului National de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti a concluzionat ca la data de 24.09.2007, ora 21,00, inculpatul B.M. ar fi putut avea o alcoolemie teoretica de circa 1,30 gr ‰, concentratie ce provine dintr-un consum de bautura nedeclarat sau nerecunoscut.
Apoi, desi inculpatul a sustinut ca dupa producerea coliziunii s-a îndepartat de la locul faptei, oprind dupa 50 de metri, întrucât pe strada se aflau parcate masini pe ambele sensuri de mers si nu dorea sa blocheze traficul, aceasta s-a contrazis în fata instantei de apel, recunoscând ca la acea ora înaintata pe strada nu circulau masini.
Aceasta aparare nu poate fi luata în considerare si datorita faptului ca martorii V.I.I. si V.A. au declarat în cursul urmaririi penale ca inculpatul nu a oprit initial, ca au reusit sa blocheze pe acesta cu ajutorul unui tir, iar dupa ce a fost oprit, inculpatul, aflat în stare avansata de ebrietate, nu putea sa stea pe picioare si sa vorbeasca, fara a realiza ca acrosase un autovehicul.
Mai mult, cu acelasi prilej, inculpatul a acrosat si un microbuz, aspect ce reiese din declaratiile acelorasi martori audiati în cursul urmaririi penale, astfel încât revenirea martorului V.A. asupra unor aspecte esentiale în fata instantei de judecata, nu poate fi luata în considerare.
Împrejurarea ca inculpatul a invocat ca scuza a deplasarii starea de sanatate a mamei, ca acesta a reparat prejudiciul produs, ca este cadru militar activ, nu constituie elemente de natura a atrage exonerarea de raspundere penala, având în vedere atitudinea sa procesuala, gradul ridicat de alcoolemie, consecintele produse sau care s-ar fi putut produce, soldate, în fapt cu acrosarea a doua autoturisme.
Pentru aceste considerente, apreciind ca fapta savârsita prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, tribunalul va admite apelul Ministerului Public, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod de procedura penala, va desfiinta sentinta atacata si, rejudecând, va condamna pe inculpat la pedeapsa de 1 an si 3 luni închisoare, în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicata.
În baza art.81 Cod penal, va suspenda conditionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani si 3 luni, stabilit conform art.82 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal, se va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a teza a doua, b si c Cod penal, constând în dreptul de a conduce un autovehicul, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal se va constata suspendata executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii.
Se vor înlatura din sentinta atacata dispozitiile referitoare la aplicarea art.91 lit.c în referire la art.181 Cod penal, urmând a fi mentinute celelalte dispozitii.
Se va face aplicarea art.192 alin.3 Cod de procedura penala.
1
