Prin sentinţa penală nr.198 din 26 octombrie 2006, Tribunalul Olt, în dosarul nr.1033/P/2006, în baza art.255 alin.1 Cod penal, a condamnat inculpatul O. D. M. la 1 an închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării.
În baza art.254 alin.4 Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 150 RON.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 11/12 iunie 2006, în timp ce se deplasa la volanul autoturismului său, pe raza Municipiului Slatina, inculpatul a fost oprit de organele de poliţie, ocazie cu care a fost testat cu fiola alcoolscop, rezultând o alcoolemie de 0,56 gr%0 , motiv pentru care acesta a fost condus la Spitalul Slatina, unde i s-au recoltat probe biologice.
Ştiind că a doua zi aceste probe vor ajunge la Laboratorul de Medicină Legală Olt, inculpatul s-a deplasat la acest institut şi a intrat în biroul în care îşi desfăşura activitatea martora V. E. şi i-a cerut ca în momentul în care îi face analiza sângelui, să-i menţioneze o valoare mai mică.
Deşi martora l-a refuzat categoric pe inculpat, solicitându-i să părăsească încăperea, acesta a pus pe frigiderul aflat în încăpere, mai multe bancnote de 50 lei , iar la ieşirea inculpatului din cabinetul martorei, două dintre bancnote au căzut pe podea, fapt ce nu a fost observat de către aceasta, motiv pentru care a crezut că inculpatul i-a lăsat numai suma de 50 lei şi a mers să i-o restituie.
Martora a relatat imediat cele întâmplate în biroul şefului său, martorul L. S. – F. care a anunţat imediat organele de poliţie.
La faţa locului a fost efectuată o cercetare care a constatat prezenţa în încăpere a încă două bancnote a 50 lei, întrucât inculpatul îi lăsase martorei suma de 150 lei.
La interogatoriu, pe parcursul procesului penal, inculpatul a recunoscut şi a regretat fapta săvârşită.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, criticând-o printre altele şi cu privire la temeiul confiscării sumei de bani ce a format obiectul infracţiunii.
Apelul declarat de parchet este însă fondat cu privire la cea de-a doua critică, respectiv indicarea greşită a temeiului confiscării sumei de 150 lei de la inculpat.
Astfel, conform dispoz.art.255 alin.4 c.p, dispoziţiile art.254 alin.3 c.p, se aplică în mod corespunzător, chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare, şi ca urmare prima instanţă avea obligaţia de a dispune confiscarea în baza acestui text de lege.
