Conflictele de competenţă pot apărea numai între organe judiciare care au aceeaşi competenţă funcţională; nu se pot ivi conflicte de competenţă între o instanţă de judecată şi un organ de urmărire penală.
Conflictele de competenţă pot apărea numai între organe judiciare care au aceeaşi competenţă funcţională; nu se pot ivi conflicte de competenţă între o instanţă de judecată şi un organ de urmărire penală.
Prin sentinţa penală nr. 138/22.03.1999, Tribunalul Bucureşti – secţia a ll-a penală a dispus declinarea competenţei soluţionării cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Soluţia pronunţată de instanţă este greşită.
Potrivit dispoziţiilor art. 43 Cod procedură penală, conflictul de competenţă se poate ivi numai între instanţele judecătoreşti şi se rezolvă de instanţa ierarhic superioară comună.
Pot însă să apară conflicte de competenţă între procuror şi organele de cercetare penală, situaţii ce sunt reglementate de dispoziţiile art. 45 alin. ultim Cod procedură penală.
Ca atare, instanţa de judecată avea obligaţia să pronunţe o încheiere prin care să dispună, pe cale administrativă, scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea la organul de urmărire penală competent. (Judecator Sofica Dumitrascu – sectia I penala CAB)
