Constituire de parte civilă Momentul până la care poate fi realizată Rolul activ al organelor judiciare în situaţia pasivităţii persoanei vătămate

Potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. 2 Cod procedură penală, constituirea de parte civilă în procesul penal se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată, până la citirea actului de sesizare.După trecerea termenului stabilit de legiuitor, constituirea de parte civilă se poate realiza doar cu acordul inculpatului şi părţii responsabile civilmente.Disponibilitatea acţiunii civile nu poate fi limitată de organele judiciare, acestea din urmă având doar obligaţia de a pune în vedere persoanei vătămate că are posibilitatea de a se constitui parte civilă în procesul penal.Nerespectarea acestei obligaţii de diligenţă a organelor judiciare nu poate atrage decât nulitatea relativă a actelor procesuale, în condiţiile în care persoana vizată face dovada unei vătămări, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.Secţia penală – Decizia penală nr. 139/16 februarie 2010Prin sentinţa penală nr.478/15.09.2008 pronunţată de Judecătoria Petroşani în dosarul nr.205/278/2008 a fost condamnat inculpatul B.V. pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev. şi ped. de art. 178 al.2 cod penal şi 490516205034. Oituz,nr.8,sc. 2,ap.19,jud. Hunedoarapentru infracţiunea de nerespectare de către orice persoană a obligaţiilor şi normelor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă prev. şi ped. de art. 38 al.1 din legea 319/2006.În baza art. 14 şi 346 cod procedură penală rap. la art. 998 şi 1000 al.3 a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părţii civile P.A. suma de 7500 lei reprezentând despăgubiri civile şi suma de 40 000 lei reprezentând daune morale.În baza art. 14 şi 346 cod procedură penală rap. la art. 998 şi 1000 al.3 cod civil a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părţii civile P.C., suma de 40 000 lei reprezentând daune morale.Prin decizia penală nr. 321/23.11.2009 Tribunalului Hunedoara – secţia penală a admis apelul declarat de asiguratorul U.V.I.G. S.A. Bucureşti a extins efectele apelului şi cu privire la inculpat şi la partea responsabilă civilmente, a desfiinţat parţial sentinţa atacată şi a stabilit la 7.000 lei cuantumul daunelor materiale cuvenite părţii civile P.A.Au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei atacate.Au fost respinse ca nefondate apelurile introduse de părţile civile P.A. şi P.C. împotriva aceleiaşi sentinţe.În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, s-a observat că potrivit art. 76 Cod procedură penală, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are obligaţia să cheme, spre a fi ascultată, persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune.Înainte de ascultare, persoanei vătămate i se pune în vedere că dacă a suferit o pagubă materială sau o daună morală, se poate constitui parte civilă.S-a reţinut că în speţa de faţă, acest lucru nu s-a întâmplat deşi P.C. este tatăl victimei şi era evident că acesta a suferit o daună morală urmare a decesului fiului său.Este adevărat că el a fost introdus ca parte civilă în cauză doar la termenul de judecată din data de 05 mai 2008, deci după citirea actului de sesizare, însă acest lucru s-a datorat intervenţiei sale în proces, până la acea dată el nefiind chemat în faţa organului de urmărire penală şi nefiind citat de către instanţa de fond.Faţă de aceste împrejurări, s-a apreciat că în mod corect instanţa de fond a constatat că introducerea în cauză a tatălui victimei ca parte civilă s-a făcut în condiţii procedurale, cererea de despăgubiri formulată de acesta nefiind tardiv introdusă.Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termen legal, asiguratorul S.C. U.A. S.A., aducându-i critici de nelegalitate şi netemeinicie, solicitând casarea hotărârilor şi în rejudecare, respingerea ca tardivă a cererii de constituire de parte civilă a părţii vătămate P.C., iar în subsidiar, reducerea cuantumului daunelor morale acordate acestuia.Examinând hotărârile atacate prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu, în limitele statuate de art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea a constatat că recursul asiguratorului S.C. U.A. S.A. este fondat.Potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. 2 Cod procedură penală, constituirea de parte civilă în procesul penal se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată, până la citirea actului de sesizare.După trecerea termenului stabilit de legiuitor, constituirea de parte civilă se poate realiza doar cu acordul inculpatului şi părţii responsabile civilmente.S-a constatat că în cauză partea vătămată P.C., tatăl victimei, s-a constituit parte civilă la termenul din 19.05.2008, în faţa instanţei de fond, mult după citirea actului de sesizare.Din declaraţia dată (fila X dosar fond) a rezultat că a cunoscut faptul că pe rolul instanţelor de judecată exista un proces vizând accidentul de circulaţie în care a fost implicat fiul său.Afirmaţiile părţii sunt confirmate de existenţa împuternicirii avocaţiale de la fila 187 dosar fond, apărătorul ales fiind mandatat de ambele părţi – P.C. şi P.A., să le susţină interesele în proces.În acest context, Curtea a reţinut că soluţionarea acţiunii civile în procesul penal este guvernată de aceleaşi reguli ce caracterizează o astfel de acţiune în faţa instanţei civile.Astfel, potrivit principiului disponibilităţii, persoana păgubită prin infracţiune poate alege să exercite acţiunea civilă în cadrul procesului penal, însă cu respectarea termenului limită prevăzut de legiuitor, sau poate opta să sesizeze instanţa civilă în vederea realizării pretenţiilor sale.Disponibilitatea acţiunii civile nu poate fi limitată de organele judiciare, acestea din urmă având doar obligaţia de a pune în vedere persoanei vătămate că are posibilitatea de a se constitui parte civilă în procesul penal.Nerespectarea acestei obligaţii de diligenţă a organelor judiciare nu poate atrage decât nulitatea relativă a actelor procesuale, în condiţiile în care persoana vizată face dovada unei vătămări, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.Or, în speţă persoana vătămată P.C. a beneficiat de apărare calificată, a cunoscut că faţă de inculpat sunt derulate proceduri judiciare privind accidentul de circulaţie în care fiul său şi-a pierdut viaţa, însă nu şi-a manifestat voinţa în sensul constituirii de parte civilă decât după citirea actului de sesizare a instanţei, cu nerespectarea prevederilor art. 15 alin. 2 Cod procedură penală. În acest context, rolul activ de care organele judiciare trebuiau să dea dovadă nu poate acoperi lipsa de interes a părţii care nu a înţeles să-şi valorifice pretenţiile în termenul prevăzut de lege.Faţă de considerentele expuse, Curtea a constatat că recursul asiguratorului SC U.A. SA este fondat, motiv pentru care, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, a dispus admiterea acestuia, a casat atât decizia atacată cât şi sentinţa penală nr. 478/15.09.2008 a Judecătoriei Petroşani, a respins ca tardivă acţiunea civilă formulată de partea civilă P.C. şi a înlăturat obligaţia inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata daunelor morale către partea civilă P.C.