– Codul de procedură penală: art. 386 lit. e)
Dacă inculpatul a fost audiat la judecarea recursului, legea nu impune obligativitatea audierii acestuia şi la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs.
(Decizia penală nr. 272/R din TI aprilie 2010)
C.D. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 45/R din 20 ianuarie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.
în motivarea contestaţiei se arată că inculpatul C.D. a fost prezent la instanţă, dar nu a fost audiat, cu toate că acest lucru se impunea având în vedere normele procedurale aplicabile în cauză.
Prin decizia penală nr. 272/R din 27 aprilie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de C.D. împotriva deciziei penale nr. 45/R din 20 ianuarie 2010, pronunţată de aceeaşi instanţă.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 386 lit. e) C. pr. pen., contestaţia în anulare este admisibilă în cazul în care la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit normelor procedurale.
Din verificarea actelor dosarului, rezultă că toţi inculpaţii implicaţi au fost audiaţi de către instanţă.
Ulterior audierii acestora, prin decizia nr. 491/R din 22 septembrie 2008, pronunţată în aceeaşi cauză, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul declarat de Parchet împotriva deciziei penale nr. 14 din 22 ianuarie 2008, pronunţată de Tribunalul Argeş în acelaşi dosar. Au fost casate în totalitate decizia şi sentinţa penală nr. 222 din data de 24 ianuarie 2006, pronunţată de Judecătoria Piteşti, dispunându-se reţinerea cauzei pentru rejudecare.
Faptul că, după pronunţarea acestei decizii, inculpatul C.D. nu a mai fost reaudiat nu reprezintă o încălcare a normelor procedurale privind audierea inculpaţilor în această fază a procesului penal, normele la care se referă dispoziţiile art. 386 lit. e) C. pr. pen.
Textul de lege mai sus invocat reţine, ca şi caz de contestaţie în anulare, situaţia în care „la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat’’. Dispoziţiile normative impun obligaţia pentru instanţă a audierii inculpatului în unul dintre cele două momente procesuale ale judecării recursului. Din interpretarea acestor reglementări normative nu rezultă că inculpatul ar trebui audiat atât la judecarea recursului, cât şi la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs.
Raţiunea acestor dispoziţii normative care fac trimitere la dispoziţiile art. 38514 alin. (1Î), precum şi la dispoziţiile art. 38516 alin. (1) C. pr. pen., este aceea de a se garanta dreptul la apărare al inculpaţilor prin posibilitatea de a fi audiaţi nemijlocit de către instanţa de recurs.
în cauză, Curtea de Apel Piteşti a respectat dreptul fundamental la apărare pentru toţi inculpaţii din această cauză, prin audierea lor nemijlocită. Faptul că în etapa procesuală a rejudecării cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul C.D., deşi prezent la instanţă, nu a mai fost audiat, nu reprezintă o încălcare a dreptului la apărare şi nici nu întruneşte condiţiile stabilite de lege, potrivit dispoziţiilor art. 386 lit. e) C. pr. pen., pentru admisibilitatea contestaţiei în anulare, deoarece, cu ocazia soluţionării recursului, inculpatul mai sus menţionat a fost audiat.
