Potrivit art.386 lit.b C.pr.pen., împotriva deciziei instanţei de recurs se poate face contestaţie în anulare când partea dovedeşte că, la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţă, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare.
Condiţiile de mai sus trebuie îndeplinite cumulativ.
Prin contestaţia în anulare formulată de condamnatul S.A. s-a solicitat anularea deciziei penale nr.1920/1999 a Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a respins recursul acestuia, rămânând definitivă sentinţa penală nr.1285/1997 a Judecătoriei Buftea, şi, în consecinţă, rejudecarea recursului declarat de condamnat.
A invocat contestatorul faptul că la data judecării recursului său, 17.12.1999, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de încunoştinţa instanţa de această împiedicare, în perioada 12.12.1999 – 16.12.1999 fiind internat în spital.
Verificând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate, în raport de motivul de contestaţie în anulare, Curtea a constatat că aceasta este nefondată.
împrejurarea că în perioada 12.12.1999 – 16.12.1999 a fost internat în spital nu este relevantă, întrucât, pe de o parte, rezultă că pe data de 17.12.1999 se putea prezenta, nefiind dovedită imposibilitatea de prezentare şi, pe de altă parte, nu s-a dovedit nici imposibilitatea de a încunoştinţa instanţa despre modul de împiedicare.
(Secţia I penală, decizia nr.28/2000) NOTĂ: Cazul de contestaţie în anulare prezentat este dublu condiţionat: partea trebuie să dovedească imposibilitatea prezentării sale şi să facă dovada imposibilităţii încunoştinţării instanţei despre împiedicarea intervenită.
împiedicarea prezentării nu trebuie să fie în mod necesar consecinţa unei stări de forţă majoră, urmând ca instanţa să aprecieze în concret, faţă de realitatea speţei, dacă a existat sau nu pentru contestator posibilitatea efectivă a prezentării.
împiedicarea trebuie să fie obiectivă şi neprevizibilă în mod normal, de neînvins.
în raport de aspectele de fapt invocate în speţă, în practica judiciară s-a apreciat că, în asemenea situaţii, de internare în spital, imposibilitatea de prezentare se dovedeşte cu act medical, însă cea de-a doua condiţie nu poate fi îndeplinită, deoarece contestatorul ar putea înştiinţa instanţa despre imposibilitatea prezentării printr-o rudă sau ar putea fi reprezentat prin avocat. (Judecator Antoaneta Nedelcu)
